Credinţa şi tradiţia de Sfânta Parascheva, mai puternice decât pandemia FOTO
0
Zeci de mii de credincioşi s-au închinat şi în acest an la racla cu moaştele Sfintei Parascheva, păstrând tradiţia de sute de ani a pelerinajului de la Iaşi, într-o perioadă critică din cauza pandemiei de COVID. Momentul culminant a fost în ziua de 14 octombrie, când pelerinii au primit sarmale
Tradiţia pelerinajului la Preacuvioasa Sfântă Parascheva a continuat şi în acest an, în pofida unei perioade de coşmar prin care trece România, în această toamnă. Zeci de mii de persoane au venit la Iaşi pentru a se închina la racla Sfintei, fără a provoca incidente şi comportându-se, în cele mai multe cazuri, exemplar, păstrând distanţa socială şi purtând corespunzător masca de protecţie, aşa cum le-a fost indicat de către organizatori. Scaunele aşezate pe bulevardul Ştefan cel Mare în timpul slujbei de Liturghie au fost ocupate cuviincios de către pelerinii sosiţi din întreaga ţară, aceştia schimbându-şi poziţia doar pentru a îngenunchea în momentele cele mai importante ale dimineţii de 14 octombrie. Perimetrul din jurul scenei pe care au slujit cei 18 ierarhi a fost împărţit în mai multe zone, pentru ca pelerinii să nu fie puşi în pericolul de a se afla într-o zonă mult prea aglomerată, unde s-ar fi putut infecta.
Peste 10.000 de persoane au participat joi, la Iaşi, la slujba organizată de Hramul Sfintei Parascheva, pe bulevardul Ştefan cel Mare, în faţa Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Alte câteva mii de persoane se aflau la coadă, în jurul catedralei, rândul întinzându-se pe câţiva kilometri, spre deosebire de celelalte zile de la începutul pelerinajului, atunci când pentru a se ajunge la racla Sfintei Parascheva, oamenii aşteptau doar câteva zeci de minute.
Organizare bună, pentru evitarea infectărilor
Pe bulevard au fost amplasate câteva ecrane de mari dimensiuni, pentru ca cei veniţi în pelerinaj să poată asculta şi urmări ceremonialul religios şi din alte zone în afara celor din faţa scenei. Accesul în zonă a fost permis oricărei persoane, indiferent de localitatea de domiciliu sau dacă a fost vaccinat sau nu, iar singurele condiţii impuse au fost respectarea măsurilor de distanţare şi purtarea măştii de protecţie sanitară.
Organizatorii au împărţit cu garduri zona din faţa scenei pe care s-a desfăşurat slujba, iar câteva sute de scaune au fost puse pe bulevardul Ştefan cel Mare, păstrându-se distanţarea socială. Majoritatea pelerinilor au purtat mască şi au păstrat o distanţă acceptabilă, fiind însă şi unii care nu au purtat masca de protecţie şi au stat lipiţi de ceilalţi membri ai familiei sau prieteni cu care au venit la Iaşi.
Pe toată durata slujbei, dar şi în celelalte zile ale pelerinajului, nu au fost înregistrate incidente, organizatorii declarându-se mulţumiţi de modul în care s-au desfăşurat evenimentele. Printre cei prezenţi la slujbă, s-au numărat senatoarea Diana Şoşoacă şi George Simion, liderul AUR. Ambii au fost surprinşi în fotografii fără măşti de protecţie, la fel ca, de altfel, şi întreg soborul de preoţi care a ţinut slujba. Anul trecut, Diana Şoşoacă a organizat un protest în mijlocul pelerinilor prezenţi la Iaşi, la slujba oficiată cu ocazia zilei de prăznuire a Sfintei Parascheva.
Desfăşurarea în condiţii normale a sărbătorii a fost pusă în pericol toată săptămâna, din cauza numărului foarte mare de cazuri de COVID-19 care s-au înregistrat în întreaga ţară, dar mai ales în judeţul Iaşi. Cu o zi înainte de sărbătoarea Sfintei Parascheva, în judeţul Iaşi au fost înregistrate 540 de cazuri, ajungându-se la o incidenţă de 7,28 cazuri la mia de locuitori.
Pe scena unde s-a slujit Sfânta Liturghie închinată sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva, Părintele Mitropolit Teofan a invitat şi a premiat patru familii care locuiesc în străinătate şi care au venit la Iaşi special pentru aceste zile. Familiile au primit fiecare în dar câte o Biblie şi „Crucea Moldavă”, cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Anul trecut, au fost oferite mai multe premii unor medici care activează în domeniul sanitar, dar şi unele distincţii post-mortem unor cadre medicale care au decedat în timpul pandemiei.
„Am venit pentru linişte, liniştea sufletească. Ne rugăm să fim sănătoşi şi să trecem cu bine peste perioada actuală. Am auzit că Sfânta face foarte multe minuni. Am venit de la Bucureşti, am plecat azi-noapte, la ora 1 de acasă. Sperăm să scăpăm de această năpastă care a dat peste noi. Vin mereu la Sfântă, de peste 10 ani”, a spus unul dintre pelerinii prezenţi la Iaşi.
Nelipsitele sarmale
Tradiţia împărţirii sarmalelor a fost respectată, de asemenea, şi în acest an, însă, pelerinii au aşteptat bucatele în drumul spre racla Sfintei, organizatorii împărţind bunătăţile pe străduţele întortocheate care duc către Mitropolie. Unii dintre pelerini alegeau să guste sarmalele pe loc, alţii păstrându-le pentru le mânca mai târziu sau pentru cei dragi, care îi aşteptau acasă.
De la începutul pelerinajului şi până la ora redactării acestui material, peste 70.000 de persoane din toate colţurile ţării au venit la racla Sfintei Parascheva. Cifra totală nu va depăşi însă, cel mai probabil, nici măcar jumătate din numărul pelerinilor care veneau la Iaşi, în anii precedenţi. În anul 2019, circa 200.000 de persoane au fost prezente la racla din curtea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
Pelerinajul datează de sute de ani, 1641 fiind anul în care moaştele Sfintei Parascheva au fost aduse la Iaşi. După ani întregi grei pentru regiunea Iaşului, la finalul anilor 1800, departe de ameninţările otomane şi de tranzacţiile politice, racla cu moaştele Sfintei Parascheva călătorea pe străzile oraşului, de la Biserica Sfinţii Trei Ierarhi la noua catedrală, sfinţită în 1887. În ultima perioadă, racla este păstrată în timpul anului în catedrala Mitropolitană, iar pe durata pelerinajului este scoasă în faţa acesteia, timp de circa o săptămână, pentru ca sute de mii de pelerini din întreaga ţară şi chiar şi din afară să se poată închina.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
