VIDEO Cum a fost îmblânzit Streiul. Un şantier uriaş a transformat râul care ascundea comorile dacilor

Râul Strei, unul dintre cele mai frumoase din ţară

Râul Strei a devenit în ultimii ani un imens şantier. Apele învolburate au fost domolite de construcţia celei mai recente hidrocentrale şi a unui canal de fugă, iar lucrările de amenajare a râului legendar continuă.

Ştiri pe aceeaşi temă

GALERIE FOTO

Cel mai învolburat râul al Hunedoarei a trecut în ultimii ani prin transformări uriaşe. Pe ultimii 30 de kilometri ai râului care izvorăşte din Munţii Şureanu şi se varsă, la 90 de kilometri depărtare, în Mureş, a fost plănuită, încă din anii 1980, construcţia a şapte hidrocentrale. Două dintre ele sunt date în exploatare, iar a treia, la Bretea Română, a fost finalizată la sfârşitul anului 2017, după o investiţie de aproape 60 de milioane de euro.  Alte trei hidorcentrale sunt plănuite la Strei, Călan, Băcia şi Simeria.

„Amenajarea hidroenergetică Strei va avea în exploatare, la finalul lucrărilor de investiţie, şapte hidrocentrale. Din schema de amenajare aprobată au fost executate pînă în prezent şi sunt în exploatare hidrocentralele Subcetate (echipată cu doua turbine Kaplan, cu o putere instalată de 12,215 MW şi o energie de proiect de 26,28 GWh) şi Plopi (de tip derivaţie, echipata cu două turbine Kaplan, cu o putere instalată de 12 MW şi o energie medie multianuală de 27,42 GWh)”, informează Hidroelectrica, pe site-ul companiei.

 

Noile peisaje ale Streiului
Noul canal de pe râul Strei dintre Subcetate (Haţeg) şi Bretea Română, construcţiile hidrocentralelor precum şi exploatările de balastru au dus la „îmblânzirea” acestuia şi i-au schimbat priveştile. „Era mult mai învolburat şi mai adânc. Acum este domol, iar în apropiere de pod s-a format o adevărată deltă, plină de păsări sălbatice, de stufăriş şi de peşte”, spune Ioan, un pescar din Bretea Română, arătând spre întinderea de apă din zona podului de la Bretea Română.

Podul a fost refăcut după ce în iarna anului 2014 s-a prăbuşit, din senin, în apele repezi ale Streiului. Amatorii de psescuit se aliniază pe marginea canalului de fugă al râului, unde apa este mai adâncâ, şi pe malurile Streiului „vechi” unde vegetaţia abundentă atrage mai peştii. În aval, pe cei zece kilometri ai râului, în mai multe locuri, pot fi văzute o mulţime de excavatoare care sapă în albia râului şi pe malurile sale, şi umplu remorcile camioanelor cu piatră. Mai multe foste locuri de agrement de pe mal au dispărut în urma „industrializării” râului. Pescarii s-au concentrat în zona Călanului, în apropiere de exploatările de balastru aflate pe o parte şi pe cealaltă a râului. Dincolo de Călan unde se află ultimul mare dig al Streiului, pe cei 15 kilometri până la vărsarea în Mureş, Streiul redevine sălbatic.

Comoara din râul Strei
Cea mai fascinantă legendă a râului Strei provine din vremea războaielor daco-romane şi a fost confirmată secole mai târziu, de cărturari. Înainte ca Dacia să fie cucerită de romani, Decebal ar fi ascuns o parte a comorilor sale în albia râului Sargeţia, identificat cu Streiul, care curgea în apropierea capitalei Sarmizegetusa Regia, potrivit istoricului latin Dio Cassius. Traian ar fi descoperit o parte din comori, după ce Biciclis, un get care ar fi ştiut locul ascunzătorilor, a fost luat prizonier şi ar fi dat în vileag povestea. În secolul al XVI-lea, o comoară extrem de valoroasă a fost descoperită de localnici, în râul Strei. „Mergea nişte pescari români cu şeicile din Mureşu în Streiu şi, legându-şi luntrile cu un trunchiu, au zărit că sclipeşte ceva. Vrând să scoată din apă aceea ce stricase prin rădăcinile lemnului şi cercând mai de adinsul, au aflat şi mai mulţi galbeni, mai cu seamă de ai lui Lisimahu, craiul Traciei, cu inscripţie grecească. Cum am înţeles din oameni vrednici de credinţă, la 400.000 de galbeni şi mulţi sloi (n.r. piese) de aur au aflat”, relata istoricul Gheorghe Şincai, în Hronica Românilor.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Sarmizegetusa colonelului Constantin Zagoriţ. Povestea ipotezei controversate despre locul capitalei dacilor

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Istoria fabuloasă a românilor, relatată de „The Times” în 1867: „Sunt convinşi pe deplin că ei sunt descendenţii puri ai vechilor stăpâni ai lumii!”

citeste totul despre: