Misterul matriţei dacilor, unică în lume, dezvăluit de omul care a găsit-o în Sarmizegetusa

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Matriţa dacică. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL / Vladimir Brilinsky
Matriţa dacică. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL / Vladimir Brilinsky

Vladimir Brilinsky, omul care a avut în grijă Sarmizegetusa Regia, a oferit detalii mai puţin ştiute despre descoperirea matriţei antice, considerată un artefact extrem de preţios.

Scoasă la iveală de o furtună violentă, care a dus la prăbuşirea mai multor fagi din Sarmizegetusa Regia, matriţa de bronz din Sarmizegetusa Regia se numără printre cele mai preţioase artefacte dacice din muzeele României.

VIDEO CU MATRIŢA ANTICĂ

Obiectul antic a fost descoperit în vara anului 2013 de Vladimir Brilinsky, la acea vreme administrator al sitului UNESCO din Munţii Orăştiei, când împreună cu un grup de tineri, a urcat în Sarmizegetusa Regia pentru degaja arborii prăbuşiţi după furtuna din ajunul sărbătorii de Sânziene.

Descoperirile fabuloase din Piatra Roşie. Ce rol aveau discurile de fier găsite într-un templu dacic | VIDEO

Piaţa înfloritoare a aurului dacic. Cum au fost traficaţi Kosonii din Sarmizegetusa Regia online, în lumea largă

Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat

Vladimir Brilinsky a dezvăluit în cartea „Îndăcitul” împrejurările mai puţin cunoscute ale evenimentului care avea să îi schimbe viaţa.

În dimineaţa de 23 iunie 2013, însoţit de un grup de şapte tineri – prieteni ai fiului său, Brilinsky a urcat la Sarmizegetusa Regia, pentru a le arăta oaspeţilor cetatea dacică şi, în acelaşi timp, pentru a ajuta la îndepărtarea arborilor căzuţi în incinta capitalei dacilor.

„De departe, zăresc printre frunzele verzi locul unde fuseseră smulşi arborii. Unul se rupsese de la jumătate, chiar de lângă zid, lovise cu putere alţi doi care s-au prăbuşit din rădăcini, lăsând în urma lor câte o groapă uriaşă. Mă îndrept singur către una dintre ele, mă sprijin în bâtă şi de la margine şi de la margine încep să scanez cu privirea toată grozăvia. Brusc, ochii mi se opresc pe o bucată de ceva, verde, cu urmele unui desen. Era un fel de cocleală ca la acoperişurile bisericilor din aramă sau cupru, care în timp devin verzi. Câţiva copii au ajuns lângă mine. Mijesc ochii obosiţi de ani şi desluşesc desenul ca fiind un hipopotam, curbat şi cu un bot lat. Mintea mi se întunecă brusc. Visez?”, scrie Vladimir Brilinsky, în cartea sa.


Vladimir Brilinsky. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

vladimir brilinsky sarmizegetusa regia foto daniel guta adevarul

Şocul descoperirii artefactului l-a năucit, în minutele următoare, îşi aminteşte omul care a avut în grijă situl UNESCO.

După ce matriţa antică a fost scoasă din pământ (se afla la circa un metru adâncime, sub rădăcinile unui fag bătrân), a fost aşezată în groapă, iar membrii grupului au filmat-o şi i-au făcut poze. 

Matriţa a fost aşezată apoi în rucsac, iar Brilinsky a coborât cu ea în satul Costeşti, de la poalele cetăţilor dacice. De acolo a anunţat autorităţile şi arheologii despre împrejurările descoperirii şi intenţia de a preda artefactul găsit în Sarmizegetusa Regia.


Matriţa. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

matrita din sarmizegetusa regia foto daniel guta

La ce era folosită matriţa

Matriţa din Sarmizegetusa Regia se numără printre cele mai preţioase artefacte descoperite de-a lungul timpului în România. Misteriosul obiect antic de bronz, cu o greutate de opt kilograme şi o formă hexagonală, ar fi fost folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal perţios şi sticlă. Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, printre care grifoni, lupi, hipopotami şi lei, care au dat naştere mai multor interpretări. 

Cu ajutorul uneltelor de acest tip se puteau ornamenta foi subţiri din aur şi argint sau din aliaj pe bază de cupru,  erau realizate medalioane, falere, aplici sau elemente ale unor bijuterii. În 2014, în apropiere de locul descoperirii sale, au fost găsite peste 90 de fragmente de sticlă brută, de diferite culori (albastru, verde, roşu purpuriu, negru, maro etc.), iar una dintre ipotezele cercetătorilor a fost că în zonă funcţiona în vremea dacilor un atelier de prelucrare a sticlei, folosită în decorarea unor bijuterii.

Locul unde s-ar fi aflat atelierul nu a fost descoperit, iar arheologii au oferit mai multe variante pentru identificarea acestuia. 

Prima dintre ele a fost că atelierul de orfevrerie ar fi funcţionat în vecinătatea locului de unde a fost scoasă la iveală matriţa, la câţiva metri distanţă, însă nu au fost găsite rămăşiţe ale unui astfel de edificiu. 

A doua variantă şi cea mai plauzibilă lansată de arheologi plasează presupusul atelier dacic în interiorul fortificaţiei romane din Sarmizegetusa Regia, la câteva sute de metri de locul matriţei, iar a treia variantă extinde căutările pe mai multe hectare. Deocamdată, atelierul dacic rămâne un mister.

Artefactul poate fi văzut la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Cum au apărut controversatele mituri despre tehnologia SF a dacilor. Povestea cuiului care nu rugineşte

Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat

Uneltele de top folosite de meşterii daci. Piesa de rezistenţă a tehnologiei antice: o trusă medicală cu bisturiu şi pensetă

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite