FOTO Cum s-a transformat Lacul Cinciş: locul preferat al hunedorenilor a devenit tot mai inaccesibil turiştilor cu corturi
0
Lacul Cinciş a devenit o afacere privată. Cei care vor să îşi instaleze corturile pe malurile lui au din ce în ce mai puţine opţiuni. Le-au rămas câteva petece de pământ, pe care accesul nu a fost încă îngrădit de noii proprietari de terenuri, vile şi pensiuni.
Drumul spre Lacul Cinciş porneşte din Centrul vechi al Hunedoarei, nu departe de Castelul Corvinilor, trece şerpuind, o dată cu râul Cerna, printre dealurile unde au funcţionat câteva cariere de piatră, traversează apoi o fostă zonă industrială ocupată de ruinele unor mine vechi de fier şi coboară în satul foştilor mineri, Teliucu Inferior.
La ieşirea din Teliuc, şoseaua întâlneşte din nou Cerna, iar peste alţi câţiva kilometri o traversează, urcând apoi spre barajul Lacului Cinciş.
O porţiune de serpentine se întinde în faţa turiştilor ca ultimul hop al scurtului traseu de 15 kilometri spre Lacul Cinciş. De la barajul vechi de 50 de ani, lacul se arată treptat călătorilor pe partea dreaptă a şoselei care coboară, urcă şi se încovoaie în curbe aproape la fel de periculoase ca serpentinele lăsate în urmă.
Mai puţin pământ pentru campare
Foto
Până în anii trecuţi, cei care ajungeau pe malurile Lacului Cinciş, cu gândul de a petrece câteva nopţi aici, aveau posibilităţi aproape nelimitate de campare. Pe o distanţă de zece kilometri, între şosea şi luciul apei şi între „motel” şi „coada barajului” sau izvoarele acestuia, oamenii îşi instalau corturile nestingheriţi, în funcţie de preferinţe: în locuri mai izolate ori pe platourile întinse de la Casa Albă, aproape de discotecile de sâmbătă seara. În zona Casei Albe, locul de agrement cel mai popular al turiştilor, zeci de corturi puteau fi înghesuite pe petecele de pământ din apropierea apei. Zeci de focuri luminau în nopţile de sfârşit de săptămână pe malurile lacului, aşa încât întreaga zonă părea transformată într-o imensă tabără a hunedorenilor, care îşi lăsaseră oraşul în urmă.
În ultimii ani, înfăţişarea Lacului Cinciş s-a schimbat. Malurile au fost ocupate treptat de vile şi pensiuni, de clădiri în construcţie sau abandonate, de parcele împrejmuite cu garduri de plasă. Toate au ajuns să „sufoce” malurile apei. Vechile locuri de campare s-au redus la câteva petece de pământ, înconjurate şi ele de terenuri private unde urmează să fie construite alte case de vacanţă. În zonele unde încă mai pot fi instalate corturile, bălăriile au crescut o dată cu volumul gunoaielor lăsate de turişti. „Ne-am găsit cu greu loc pe malul lacului, pentru că acum cea mai mare parte a terenurilor sunt private. În trecut, această zonă din faţa Casei Albe era ocupată aproape în totalitate de corturi în timpul verii. Acum oamenii nu prea mai au unde campa”, spune Marin Ionaşcu, un tânăr venit din Hunedoara cu cortul, împreună cu soţia sa.
Chiar dacă numărul amatorilor de expediţii cu cortul pe malul Lacului Cinciş s-a redus simţitor în ultimii ani, zona de agrement nu duce lipsă de „clienţi”. Cei mai bogaţi oameni din Hunedoara au achiziţionat terenuri pe malul lacului, iar unii dintre ei şi-au construit hoteluri şi pensiuni, în timp ce alţii au preferat casele de vacanţă. Lacul nu are un scop turistic, spun reprezentanţii Serviciului de Gospodărire a Apelor Hunedoara, cei care controlează cantitatea de apă ce se scurge prin barajul lui şi nivelul apei.
Vă recomandăm şi:
Cel mai mare lac de acumulare din zona Hunedoarei împlineşte în acest an o jumătate de secol de la inaugurare. În amonte, Lacul Cinciş pare mai degrabă un ochi de apă. Proprietarii de pensiuni şi pescarii sunt nemulţumiţi, turiştii ocolesc lacul, dar sunt şi oameni care au de câştigat de pe urma „secetei” planificate: proprietarii microhidrocentralei din aval şi angajaţii de la Apele Române.
În urmă cu un an, locuitorii Hunedoarei au avut parte de o campanie electorală dintre cele mai tensionate, desfăşurate în ultimii ani de candidaţii la funcţia de primar al municipiului. Rezultatele votului din 10 iunie 2012 au fost strânse şi l-au făcut câştigător pe fostul deputat Viorel Arion. Unul dintre atuurile sale au fost promisiunile menite să capteze atenţia alegătorilor.
La începutul anilor 1960, comuniştii au hotărât transformarea unei văi de la poalele Ţinutului Pădurenilor, străbătută de râul Cerna, într-un lac de acumulare din care urma să fie aprovizionată Hunedoara şi combinatul siderurgic al municipiului. Patru sate hunedorene au fost strămutate din vale, iar oamenii au fost nevoiţi să îşi demoleze casele, şcoala, muzeul şi bisericile şi să îşi înfiinţeze gospodării noi în altă parte.
Se încarcă comentariile...
