FOTO Raiul satelor din Munţii Apuseni. Cum a transformat venirea toamnei locurile de poveste ale moţilor

FOTO Raiul satelor din Munţii Apuseni. Cum a transformat venirea toamnei locurile de poveste ale moţilor

Un cioban din Apuseni. FOTOGRAFII: Marius Turc.

O colecţie de imagini realizate Mihai Turc, un fotograf pasionat de călătorii pe munte, arată cum s-au transformat, o dată cu venirea toamnei, satele pitoreşti din Munţii Apuseni.

Ştiri pe aceeaşi temă

Peisaje de vis se dezvăluie călătorilor care ajung în aceste zile în satele din Munţii Apuseni, locuri pitoreşti cu o istorie aparte.

O serie de imagini prezentate de fotograful Marius Turc oferă mărturii despre frumuseţea ţinutului stăpânit de vechii moţi, care strălucşte în culorile toamnei.

Marius Turc şi prietenii săi au călătorit spre satele comunei Mogoş, pe drumuri de pământ, care trec pe lângă case bătrâneşti, răsfirate pe crestele dealurilor.

În unele cătune din Apuseni au rămas doar bătrânii, puţini şi ei la număr, trăindu-şi viaţa în tihnă, înconjuraţi de privelişti sălbatice cărora civilizaţia modernă nu le-a putut schimba înfăţişarea.

Oamenii din Ţara Moţilor

Ţara Moţilor, cunoscută şi sub numele de „ţara de piatră” cuprinde în întinderea ei satele din Munţii Apuseni, locuri care impresionează prin pitorescul peisajelor, în orice anotimp.

Moţii sunt consideraţi locuitorii satelor de munte din judeţul Alba: Avram Iancu, Vidra de Jos, Vidra de Mijloc, Albac, Horea, Neagra, Scărişoara, Ponorel, Secătura, Arieşeni, situate mai sus de oraşul Câmpeni şi în zona Abrudului.

Se consideră moţi şi localnici din zona Bradului, dar şi din aşezări de pe valea Crişului Alb, din Ţara Beiuşului sau din judeţul Cluj, înfiinţate de secole în jurul muntelui Găina, un adevărat centru spriritual al acestei comunităţi. Ţara Moţilor cuprinde teritorii din extremităţile judeţelor Alba, Hunedoara, Cluj, Arad şi Bihor, zone de munte cu peisaje impresionante.

Potrivit istoricilor, numele de moţi vine de la „chica antică”, moţul de păr pe care îl purtau dacii, un obicei păstrat de localnici până în secolul XIX. Moţii sunt oameni ai muncii şi ai ordinii, potrivit celor mai multe descrieri.

Sunt oameni care reacţionează iute la mânie, în stare să îşi apere cu violenţă obştea. „Se însufleţeşte repede şi are o tărie de caracter aşa de mare, încât dacă şi-a pus ceva în gând, nu renunţă pentru nimic în lume până când nu-şi ajunge scopul, chiar dacă ar fi convins de mai înainte despre relele urmări ale acţiunei sale. Moţii sunt oameni întregi, leali, serioşi şi nefăţarnici”, îi descria publicistul Ion Abrudeanu. Alte trăsături ale acestei comunităţi sunt sârguinţa, cumpătarea şi religiozitatea. Nu sunt, în general, oameni comunicativi cu străinii, nefiind obişnuiţi să îşi deschidă sufletul în faţa oricui.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Secretele celor mai frumoase locuri din Apuseni, refugiile de vis ale moţilor lui Horea şi ai lui Avram Iancu

Aşezările din împrejurimile satului Blăjeni ascund poveşti impresionante. Au fost locuri de refugiu şi de întâlnire ale cetelor de moţi, în vremea răscoalei de la 1784 şi ascunzătoare pentru Avram Iancu, liderul moţilor din Transilvania, în timpul Revoluţiei de la 1848 - 1849. Localnicii se pot mândri nu numai cu istoria bogată în evenimente importante, dar şi cu frumuseţea locurilor.

Cum erau vândute fetele de măritat în secolul XIX. Tradiţia fascinantă a Târgului de fete de pe Muntele Găina

Târgul de fete de pe Muntele Găina i-a fascinat dintotdeauna pe călătorii străini. Povestea a acestui obicei, aşa cum se desfăşura la sfârşitul secolului XIX, a fost relatată în detaliu de scriitorul Jokai Mor, în romanul „Sărmanii Bogaţi". Autorul se arăta impresionat de tradiţia din Apuseni, dar oferea şi o explicaţie pentru ea.

Avram Iancu, 10 mituri despre „crăişorul munţilor”: iubita unguroaică, luptele moţilor, depresia şi refuzul împăratului

Avram Iancu este unul dintre eroii de referinţă ai românilor. Conducătorul moţilor din timpul mişcărilor revoluţionare din anii 1848 şi 1849 a rămas în istorie ca un simbol al patriotismului şi al jertfei pentru libertate. O serie de lucruri au rămas însă mai puţin cunoscute publicului care se raportează astfel la eroul naţional.

 

Țara Moților. FOTO: Marius Turc.

Imagini din aceeasi galerie
  • Țara Moților. FOTO: Marius Turc.
  • Țara Moților. FOTO: Marius Turc
  • Țara Moților. FOTO: Marius Turc. 1
  • Țara Moților. FOTO: Marius Turc. 2
  • Țara Moților. FOTO: Marius Turc. 3
  • Țara Moților. FOTO: Marius Turc. 4
  • Țara Moților. FOTO: Marius Turc. 5
  • Țara Moților. FOTO: Marius Turc. 6
  • Țara Moților. FOTO: Marius Turc. 7
  • Țara Moților. FOTO: Marius Turc. 8
  • Țara Moților. FOTO: Marius Turc. 10
  • Țara Moților. FOTO: Marius Turc. 11
  • Țara Moților. FOTO: Marius Turc. 12
  • Țara Moților. FOTO: Marius Turc. 13
  • Țara Moților. FOTO: Marius Turc. 15
  • Țara Moților. FOTO: Marius Turc. 16
  • Țara Moților. FOTO: Marius Turc. 17
  • Țara Moților. FOTO: Marius Turc. 18
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: