Cetatea dacică Piatra Roşie a fost devastată. Aşezarea este al treilea sit UNESCO atacat de vânătorii de comori

Cetatea dacică Piatra Roşie a fost devastată. Aşezarea este al treilea sit UNESCO atacat de vânătorii de comori

Piatra Roşie. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Cetatea dacică Piatra Roşie - Luncani, din Munţii Orăştiei, a fost călcată de braconieri, la fel ca aşezările antice învecinate Costeşti - Cetăţuie şi Blidaru. Poliţiştii au confirmat faptul că în incinta monumentului UNESCO au avut loc săpături ilegale.

Ştiri pe aceeaşi temă

Aşezarea antică Piatra Roşie a devenit, la fel ca Blidaru şi Costeşti, ţinta unor presupuşi căutători de comori. Mai multe gropi săpate ilegal, probabil în urma detecţiilor de metale, au fost descoperite, iar poliţiştii fac cercetări pentru a-i identifica pe autorii infracţiunilor.

În ultimele zile, zeci de gropi au fost săpate ilegal, de persoane necunoscute, în incintele cetăţilor Blidaru şi Costeşti, care fac parte, la fel ca Piatra Roşie - Luncani, din patrimoniul UNESCO.

Aşezarea din calea Sarmizegetusei
Despre Piatra Roşie, istoricii susţin că a fost construită în vremea regelui Burebista. Fortăreaţa a dominat Platoul Luncanilor timp de un secol şi jumătate, fiind distrusă apoi de legiunile romane, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia.

După ce a fost nimicită, ruinele ei au rămas peste veacuri, fără ca nimeni să le mai reclădească vreodată. Piatra Roşie a fost mai puţin cercetată de arheologi faţă de celelalte cinci aşezări dacice (Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Băniţa, Căpâlna) din Munţii Orăştiei - Şureanu.

Cele mai ample săpături arheologice au avut loc timp de două luni şi jumătate în anul 1949. Potrivit istoricilor, Cetatea Piatra Roşie avea două incinte fortificate, ridicate în perioade diferite şi întinse pe o suprafaţă de 1,2 hectare. A fost intens locuită în antichitate, iar pentru o scurtă perioadă în Evul Mediu, ruinele ei au mai oferit adăpost unor localnici. Însă în aproape întreaga perioadă de la distrugerea ei şi până în prezent, Piatra Roşie a rămas izolată, la adăpostul naturii.

Un drum pavat, vechi de două milenii, s-a păstrat într-o formă excepţională pentru timpul scurs de la construirea lui. În cetatea dacică turiştii mai pot găsi urmele unor ziduri de apărare, rămăşiţele unui altar şi o privelişte impresionantă a ţinutului supravegheat în trecut, de la înălţimea ei.

În Piatra Roşie au fost descoperite mai multe discuri din tablă de fier, împodobite cu reprezentări ale unor animale, despre care arheologii susţineau că erau scuturi.

Primul a fost scos la iveală în anul 1949, în urma campaniei de săpături arheologice. Atunci, au mai fost descoperite mai multe artefacte, printre care şi o mască de fier, care ar fi înfăţişat-o pe zeiţa Bendis, a destinului. La începutul anilor 2000, braconierii au săpat nestingheriţi pe teritoriul vechii cetăţi, iar descoperirile lor, printre care se numără alte astfel de “scuturi de paradă” au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor.


Vă recomandăm şi:

Cetăţile dacice din jurul Sarmizegetusei Regia au fost lăsate pradă profanatorilor

Patru cetăţi dacice din patrimoniul UNESCO, aflate în împrejurimile celebrei Sarmizegetusa Regia, au rămas abandonate la mila profanatorilor şi a braconierilor. Ministerul Culturii s-a opus deocamdată demersurilor autorităţilor judeţene de a administra siturile, însă nici nu a luat alte măsuri pentru a proteja monumentele istorice.

FOTO Blestemul dintre ruinele cetăţii lui Jules Verne, de la poalele Retezatului

Cetatea Colţ, din comuna hunedoreană Râu de Mori, care l-a inspirat pe Jules Verne în romanul „Castelul din Carpaţi“ a devenit un monument aproape interzis turiştilor. Cei care ajung la poalele ei găsesc cu greu drumul spre cetate şi trebuie să fie cu ochii în patru din cauza viperelor şi a zidurilor şubrede.

FOTO „Noua cetate a Devei“: cum şi-a schimbat înfăţişarea fortăreaţa în care sunt investiţi 40 de milioane de lei

Proiectul de reabilitare a Cetăţii Devei a ajuns în ultima sa parte, dar întârzierile cu care s-a derulat vor prelungi termenul de finalizare cu cel puţin şase luni. Treptat, schelele care înconjurau zidurile cetăţii au fost îndepărtate, astfel încât monumentul devine din ce în ce mai atrăgător pentru vizitatori.

FOTO Pelerinaj de Sânziene: ziua când se deschid cerurile peste cetăţile dacice. În Sarmizegetusa ritualurile sunt interzise

Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei devin locuri de pelerinaj în perioada Sânzienilor. Aici, „cerurile se deschid”, spun cei care se îndreaptă spre monumentele UNESCO pentru a medita în incintele sacre, însă în cetatea Sarmizegetusa Regia, considerată un centru energetic, practicile religioase şi mistice au fost interzise.

FOTO Ciudăţeniile unei cetăţi din secolul al XIV-lea: fortul medieval Mălăieşti a fost înălţat, electrificat şi zugrăvit

Aproape 1,5 milioane de euro s-au investit în restaurarea unei fortăreţe medievale din Ţara Haţegului, însă rezultatul lucrărilor i-a nemulţumit pe specialişti, care spun că „modernizarea” cetăţii i-a distrus valoarea istorică.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: