Aurul prădat din imperiul antic s-a întors în România. Povestea comorilor dacice a fost relatată în National Geographic

Una dintre brăţările spiralice recuperate de anchetatorii români. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Povestea comorilor antice furate de braconieri din cetăţile acice şi recuperate apoi de autorităţile române este prezentată într-un amplu reportaj, publicat în ediţia internaţională a National Geographic. Autorii articolului scriu despre „cele mai senzaţionale descoperiri ale secolului trecut”, aşa cum au fost numite de experţii în arheologie.

Revista National Geographic publică un reportaj amplu dedicat comorilor dacice, sub titlul „Gold Looted From Ancient Empire Returned to Romania” (Aurul prădat din imperiul antic s-a întors în România), în care relatează povestea brăţărilor şi a monedelor din aur masiv, descoperite de braconieri în Sarmizegetusa Regia şi traficae apoi pe piaţa neagră a antichităţilor.

“Primele obiecte din ceea ce arheologul Barbara Deppert Lippitz numeşte “cele mai senzaţionale descoperiri ale ultimului secol” au fost scoase la iveală nu într-un muzeu, ci în „Christie’s” din New York. Printre cele mult de o sută de piese de bijuterii antice erau puse în vânzare la 8 decembrie 1999, se afla Lotul 26, o brăţară spiralică din aur, în forma unui şarpe, pe care casa de licitaţii o identifica drept o „brasardă masivă de aur greacă sau tracă”. Christie’s a estimat că o va vinde pentru cel puţin 100.000 de dolari. Când licitaţia a stagnat la 65.000 de dolari, vânzarea s-a anulat, iar brăţara şi proprietarul ei au dispărut în umbrele lumii interlope ale artefactelor antice”, scriu jurnaliştii National Geographic.

Jafurile din Sarmizegetusa
Autorii articolului relatează despre operaţiunile de recuperare a artefactului descoperit de braconieri în 1998 în Sarmizegetusa Regia, împreună cu mii de monede antice din aur, şi despre actele de braconaj care au avut loc în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei.

„Pentru a celebra, jefuitorii au scrijelit „Eureka” (Am găsit!) în scoarţa unui copac din apropiere şi continuat să sape, fără a-şi face griji că vor fi prinşi. Un alt copac din zonă era însemnat cu o săgeată şi cu însemnele: Groapă, 40 metri”, informează revista oficială a societăţii americane National Geographic Society. Jurnaliştii relatează deruta numismatului şi dealerului de monezi Harlan Berk, când i-au fost prezentate monedele din aur descoperite în zona Sarmizegetusei. „Când au venit prima dată la mine, oamenii mi-au cerut 10.000 de dolari pe o monedă. Am crezut că sunt false. Apoi au ajuns în număr tot mai mare, iar preţul lor a scăzut la 300 de dolari pe o monedă”, declara Harlan Nerk, care a cumpărat câteva zeci de monede, pentru a le vinde apoi clienţilor săi, prin intermediul cataloagelor, mai informează National Geographic.

Aurul sfânt al dacilor
Andrew Curry, autorul reportajului, citează afirmaţia expertului Barbara Deppert Lippitz, despre faptul că brăţările dacice nu arătau semne că ar fi fost purtate vreodată de daci, fiind manufacturate pentru a fi puse în pământ. „Sprijinindu-se condiţia în care se aflau atâtea monede şi artefacte dacice, Deppert Lippitz susţine că dacii nu aveau conceptul banilor. În schimb, obiectele erau simboluri religioase folosite ca ofrande. Aurul era sfânt. Aparţinea zeilor şi spiritelor, spune ea”, informează National Geographic.

Până în prezent, autorităţile române, în urma colaborării cu autorităţile din alte state, inclusiv cu FBI, au recuperat 1.027 monede Koson din aur (cca 8,62 kilograme) 37 monede din aur de tip Lysimachos emise în secolele II-I a.C., la Tomis şi Kallatis, 213 monede Koson din argint, 13 brăţări dacice regale de aur (de 12,633 kilograme), două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale şi 12.000 monede de argint şi bronz, toate aceste bunuri fiind sustrase începând din anul 1998 şi traficate apoi pe piaţa neagră. Mai multe tezaure de comori antice, provenite din siturile arheologice, nu au fost recuperate încă.

Vă recomandăm şi:

Comorile furate din Sarmizegetusa au fost repatriate. Un tezaur de 27 de kosoni din aur a fost recuperat din Italia

Un tezaur de 27 de monede antice din aur, despre care se presupune că face parte dintre piesele arheologice sustrase din siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, a fost recuperat de autorităţile române. Kosonii aduşi din Italia se adaugă altui tezaur, de 138 de monede, descoperit recent de câţiva copii, la marginea satului Ocolişu Mic, de la poalele cetăţilor.

Copilul care a descoperit o comoară de galbeni în valoare de 500.000 de euro

Flavius are 11 ani şi se poate considera unul dintre cei mai norocoşi copii din satul hunedorean Ocolişu Mic de la poalele cetăţilor dacice. A dat peste o comoară de galbeni, în valoare de aproape 500.000 de euro, însă nu s-a gândit nicio clipă la valoarea ei. S-a bucurat doar de descoperire şi a dat banii familiei, care i-a predat apoi autorităţilor.

Povestea kosonilor din aur, cele mai valoroase monede ale regilor daci         

Singurele monede din aur care datează din vremea regilor daci au fost kosonii. Galbenii dacilor au fost descoperiţi doar în Transilvania, iar istoria şi originea lor au stârnit controverse.

Legendele comorilor din Munţii Orăştiei: cum i-a cuprins febra aurului pe localnicii de la poalele cetăţilor dacice       

Ţinutul cetăţilor dacice a fost dintotdeauna un loc al misterelor şi al legendelor. În zona Sarmizegetusei Regia, oamenii au păstrat istorisiri vechi, despre aurul ascuns de strămoşi în munţi, iar descoperirea fiecărei comori a stârnit şi mai mult fantezia localnicilor. Istoricii au consemnat, de asemenea, poveştile vechilor căutători de comori, din secolele trecute.