Cum evoluează lucrările la podul de două miliarde de lei care se construieşte peste Dunăre la Brăila. Se lucrează la primul pilon

Cum evoluează lucrările la podul de două miliarde de lei care se construieşte peste Dunăre la Brăila. Se lucrează la primul pilon

Aşa arăta pe 12 martie 2019 şantierul podului de la Brăila FOTO Robert Malaxa

Lucrurile, însă, sunt departe de a fi ideale. Constructorul italian Astaldi - care, alături de o firmă japoneză, a câştigat contractul pentru lucrările de proiectare şi construire ale podului - a făcut nu mai puţin de 16 revendicări către statul român, care nu a asigurat toate condiţiile necesare realizării investiţiei.

Podul peste Dunăre de la Brăila prinde contur cu zi ce trece. După ce în ultimele două luni s-au făcut defrişări pe porţiunea de mal unde ar urma să fie conexiunile rutiere cu uriaşul pod suspendat, de câteva zile se lucrează intens la pregătirea locurilor unde vor fi construiţi pilonii principali.

În fotografiile aeriene făcute de Albert Malaxa, de la Aerial Club Brăila se poate observa cum pe malul tulcean al Dunării s-a construit deja un dig dublu oarecum ciudat, care intră în albia fluviului circa 40 de metri şi care încercuieşte o mică porţiune.

De fapt, acolo se va monta batardoul (un imens cilindru din metal) în interiorul căruia se va săpa (apa fiind pompată continuu) şi se va turna unul dintre pilonii podului. De regulă, din câte spun inginerii, o astfel de operaţiune durează minimum opt luni, având în vederea complexitatea lucrării.

Practic, se va săpa până la roca de bază (adică 30-40 de metri adâncime, iar de acolo, în sus, se va construi un picior de pod din beton armat, care va avea misiunea (în tandem cu pilonul de pe malul opus) să susţină cablurile ce vor prelua greutatea podului.

Faptul că lucrările avansează vizibil nu înseamnă, însă, că totul merge şnur. Compania italiană Astaldi (care a câştigat contractul de construire a podului împreună cu un partener japonez) a formulat deja nu mai puţin de 16 revendicări faţă de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR). 

Unele revendicări conţin şi cereri de plăţi suplimentare faţă de valorile din contract. Pretenţiile italienilor au la bază „întârzieri şi/sau costuri suplimentare generate de schimbări ale legilor”, cum ar fi creşterea salariului minim pe economie, cerinţele privind proiectarea construcţiilor, modificarea vitezei de proiectare sau a tarifelor practicate de CNAIR.

Constructorul are formulate pretenţii privind întârzieri la punerea la dispoziţie a avizelor si acordurilor în termen de valabilitate, revendicări prind proiectele de relocare a utilităţilor, condiţiile meteo proaste, cheltuieli suplimentare cu lucrările de arheologie, modificări privind exproprierile, etc. Două dintre aceste revendicări au şi o componentă financiară, deocamdată doar un milion de lei.

Auutorităţile locale sunt însă optimiste şi  spun că proiectul avansează, în pofida lipsei de progrese vizibile. Iulian Chiriac, preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila spune că „un pod nu se face în acelaşi timp în care se deschide o şaormerie”.

„Sunt unele probleme în ceea ce priveşte obţinerea avizelor pentru trecerea digului spre amplasamentul unde vor fi începute lucrările – e vorba de un aviz de la Apele Române şi de unul de la CNAIR pentru a semaforiza drumul de acces către dig”, a declarat Chiriac.

Cu o valoare de 1,99 miliarde de lei, fără TVA, contractul pentru pod prevede 12 luni de proiectare (termen ce expiră în martie 2019), 36 luni de execuţie (adică până în martie 2022) şi o perioadă de garanţie a lucrărilor de 120 luni.

Podul suspendat (care intra în top 5 din Europa ca lungime), care reprezintă circa 70% din valoarea întregii lucrări, are două deschideri laterale de 469 m şi, respectiv, de 364 de metri. Va avea şi două viaducte de acces de o parte şi de alta, de circa 90 de metri fiecare, şi va face legătura între oraşul Brăila şi, în final, oraşul Tulcea, ţinând cont că va deschide o legătură directă, nu prin intermediul navelor tip bac, pentru legarea Tulcii de restul ţării, fără a mai fi nevoie de ocolul pe la Giurgeni-Vadul Oii sau Feteşti.

În afară de podul suspendat, proiectul cuprinde şi 17 km de drum nou, la nivel de patru benzi pe circa 4 km, urmând ca de la sensul giratoriu spre Smârdan, respectiv Jijila, să rămână la o singură bandă pe sens. De asemenea, în afară de podul suspendat, proiectul mai cuprinde circa 32 de structuri (poduri), din care 13 sunt cu deschideri mai mari de 14 m.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: