Câţi arbori seculari mai sunt ocrotiţi în Vrancea. În ultimii ani au fost căsăpiţi zeci de copaci

Câţi arbori seculari mai sunt ocrotiţi în Vrancea. În ultimii ani au fost căsăpiţi zeci de copaci

Unul dintre arborii ocrotiţi din Focşani, care nu este încă secular

Mai sunt ocrotiţi platanul din Focşani de pe strada  Cuza Voda nr 90, exemplarele de zadă  aflate la mausoleul Soveja şi pe Măgura Odobeştilor, tisa din Grădina Publică a Focşaniului şi alte piese remarcabile  din oraşul Odobeşti.

Ştiri pe aceeaşi temă

 Foarte mulţi copaci, consideraţi seculari, cu o existenţă de peste 500 de ani, au dispărut în ultimii ani, autorităţile considerând că este mult mai uşor să-i răpună decât să-i întreţină.

În Parlament se pregăteşte o lege specială privind arborii protejaţi.

"Acest  proiect normativ  va dispune  pentru autorităţile locale o nouă  sarcină, aceea de a clasifica şi a inventaria arborii,  monumente ale naturii, din raza de competenţă, dar şi de a-i proteja şi  toaleta corespunzător, pentru ca ramurile uscate să nu spargă capetele la trecători sau  să turtească capotele  de la maşini.  Până  se vor realiza toate acestea, să ne amintim de un studiu redactat de specialiştii silvici locali şi publicat de Complexul Muzeal Vrancea în anul 1981, care prezenta atunci  următoarea situaţie a acestor podoabe seculare din judeţul nostru, în care  aceste erau ocrotiţi în acel an un număr de 67 de arbori seculari, cei mai mulţi fiind situaţi în zona municipiului Focşani", spune Florin Dîrdală, istoric la arhivele Naţionale-Filiala Vrancea

Cei mai vechi arbori din lista publicată de Muzeu

1. Stejarul multisecular de pe strada Maior Şonţu nr. 1 cu o vârstă de peste 400 de ani, o circumferinţă a trunchiului de 4, 80 m şi un diametru de peste 1,50 m, mai înalt  de 15 m şi cu  o stare de vegetaţie bună;
2.Stejarul de pe strada Măgura, cu o vârstă estimată la peste 450 de ani, diametrul trunchiului de 1,30 m , iar înălţimea de circa 20 m;
3. Stejarul din curtea Scolii nr 10 de o mare vigurozitate, 18 m înălţime, un diametru al trunchiului de 1,15 m , o coroană larg desfăcută,  iar vârsta  este estimată pe la 300 de ani;
4. Două exemplare de stejar  pe strada Bucegi, cu vârste de 300 de ani şi diametre de 1 m;
5. Stejarul multisecular din Bogheştii de Sus, cu o vârstă de peste 400 de ani, cam  cel mai impunător dintre toţi stejarii ocrotiţi ai judeţului  Vrancea având un diametru al tulpinei de aproape 2 m;
6. Grupul de stejari seculari de la Cârligele ce se află în curtea şcolii din localitate,  în număr de 7, cu diametre de peste 1 m si  şi vârste de aproximativ 250- 300 de ani;
7. Grupul de stejari de la Pufeşti, pe drumul ce merge la Adjud, fost E 20, în număr de 40 de stejari cu diametre de la I m la 2 m;
8. Ulmul multisecular din strada Simion Bărnuţiu are o vârstă de peste 350 de ani şi un diametru de 1,50 m;
9. Velnişul multisecular de la Varniţa este cel mai impunător ulm, din această specie, cunoscut pe teritoriul ţării şi se află în imediata apropriere a brigăzii silvice,  în partea dreaptă a  şoselei  Panciu- Soveja, la circa 100 de m de aceasta;
10. Doi plopi multiseculari la Pufesti cu diametre în jur la 2 m fiecare.

Mai sunt ocrotiţi platanul din Focşani de pe strada  Cuza Voda nr 90, exemplarele aflate la mausoleul Soveja şi pe Măgura Odobeştilor, tisa din Grădina Publică a Focşaniului şi alte piese remarcabile  din oraşul Odobeşti.

"În prezent, lista acestor copaci  extraordinari a suferit mari modificări.  La Focşani a  dispărut falnicul stejar  luat în evidenţă pe strada Maior Sonţu, tăiat justificat sau nu, după anul 1989, chiar dacă vârsta lui ar fi devenit în această perioadă  de  aproape  500 de ani. Acest  copac  ce a dăinuit încă de dinainte de a exista chiar oraşul pe care l-a urmărit, tăcut, jumătate de mileniu, nu a mai  reuşit să impresioneze   pe cei care au hotărât, de curând, că este mai ieftin  să-l îndepărteze decât să-l întreţină. Au mai dispărut şi alţii, dar au rămas, încă, destui, atât la Focşani cât şi în judeţ, precum exemplarul neştiut de pe strada Trotuş   sau   stejarul  de lângă Prefectura Veche din Focşani, plantat imediat după sfârşitul Primului Război Mondial, după cum se poate observa şi  în fotografiile postate pe   focsaniulvechi.ro. Pentru toate aceste monumente ale naturii   autorităţile vor avea de făcut, în curând, evidenţe, planuri şi vor trebui să procure banii necesari pentru ca atunci când îi vom admira ca turişti sau  localnici să nu ne strice cheful vreo ramură mai şubredă", mai precizeazează Florin Dîrdală.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările