Valul de nemulţumiri din spatele "oraşului" militar NATO. Localnicii reclamă despăgubiri prea mici la exproprieri

Valul de nemulţumiri din spatele

Intrarea în localitatea Mihail Kogălniceanu foto: Călin Gavrilaş

Exproprierea a 2.400 de hectare de teren aflat în jurul actualei baze militare de la Mihail Kogălniceanu (pentru a realiza un oraş militar NATO) a stârnit un val de nemulţumiri din partea proprietarilor de terenuri.

Ştiri pe aceeaşi temă

În luna mai 2020, Nicolae Ciucă, ministrul Apărării, emitea Decizia de Expropriere a 2.400 de hectare de teren situate în apropierea Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa. Decizia avea la bază Hotărârea de Guvern 23 din ianuarie 2020 şi Legea 255/2010 privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică.

Ministerul Apărării a anunţat că pe acest teren se va construi un adevărat oraş militar NATO, în care aproximativ 10.000 de soldaţi şi civili vor putea locui. Proiectul se va implementa în următorii 20 de ani, în acest moment fiind scoase la licitaţie primele lucrări de infrastructură.

Decizia de expropriere a vizat peste 1.000 de persoane, dintre care 22 de familii aveau dezvoltate afaceri cu profil agricol (ferme sau culturi). Armata a preluat terenurile, iar mare parte dintre proprietari şi-au primit banii din exproprieri. Doar că, spun oamenii, preţul stabilit pentru despăgubiri este de cel puţin şase ori mai mic decât preţul mediu al pieţei libere.

„Guvernul impune un preţ nejustificat de mic, fără să fi fost luat în calcul impactul social, economic, financiar asupra cetăţenilor sau administraţiei locale”, se arată într-o petiţie semnată de mai mulţi fermieri rămaşi fără pământ.

Statul român, dat în judecată

Din cauza acestor tarife mici, 0,5 euro/mp de teren extravilan şi cu 3,90 euro/mp teren intravilan agricol, pe rolul Tribunalului Constanţa se află zeci de dosare în care statul român este chemat în judecată pentru a plăti mai mult. În paralel, alţi proprietari se pregătesc să dea statul în judecată. Instanţa este singura care poate decide dacă tarifele cu care au fost expropriaţi sunt juste sau nu.


Terenuri expropriate în apropierea Aeroportului Mihail Kogălniceanu foto: Călin Gavrilaş

Nicuşor Ianca este unul dintre fermierii care a lucrat în zonă 183 de hectare, dintre care 97 erau proprietatea lui. Pe aceste terenuri avea o fermă prin care derula trei proiecte UE în valoare de 800.000 de euro (creştea animale). „Eu intru în faliment din cauza preţului terenurilor, care nu sunt la preţul zilei şi a afacerii în sine: am cumpărat animalele, dar am rămas fără pământ”.

Oamenii nu se opun construirii unui oraş militar, înţeleg măsurile de apărare a ţării, dar nu înţeleg de ce s-a ajuns să se aplice nişte tarife aflate doar în grila notarială, fără să fie corelate cu realitatea. În cazul exproprierii terenurilor, despăgubirile oferite de expropriator s-au raportat la valorile din grilele notariale din anul 2020. Analizând grila notarilor constatăm că s-au oferit preţurile cele mai mici, atât pentru teren intravilan, cât şi pentru teren extravilan arabil”, spune avocatul Teodor Tanasă, cel care reprezintă mai multe persoane nemulţumite în faţa instanţei.

„Nu avem cum să contestăm decizia statului român, însă, la nivel de cuantum alocat ne putem judeca”, declară un alt proprietar care a pierdut cinci hectare de teren. Acesta arată că, datorită poziţionării terenului său (la şosea) şi faptului că este intravilan, în apropierea satului Mihail Kogălniceanu, valoarea unui metru pătrat poate ajunge chiar şi la 40-50 de euro, nu 4 euro cum a primit în urma exproprierii.

Posibile tensiuni între localnici şi americani

Proprietarii terenurilor spun că s-au trezit cu decizia de expropriere fără ca cineva să fi discutat cu ei în prealabil. Nicuşor Ianca crede că primăria din Mihail Kogălniceanu trebuia, înainte să semneze orice protocol cu Armata, să se zbată pentru ca oamenii să fie despăgubiţi la adevărata valoare a terenurilor.


Terenuri expropriate în apropierea Aeroportului Mihail Kogălniceanu foto: Călin Gavrilaş

„Sunt aromân, sunt a treia generaţie de expropriaţi. Ai mei au fost expropriaţi din Grecia, din Bulgaria, iar acum m-a executat România”, adaugă Nicuşor Ianca.

Oamenii au făcut memorii peste memorii. S-au adresat preşedintelui României, premierului de atunci Ludovic Orban, Ministerului Apărării, celui al Justiţiei, Economiei, Avocatului Poporului. Nicio instituţie nu le-a oferit vreodată un răspuns.

Acum au ajuns în sălile de Tribunal, iar avocatul Teodor Tanasă explică ce şanse au: „La nivel naţional, instanţele de judecată au admis acţiuni şi au obligat statul roman atât la plata despăgubirilor potrivit valorii de piaţă a terenurilor expropriate, cât şi la plata celorlalte prejudicii (dobânzi, afectarea terenurilor prin exproprieri în fapt etc.)”.

Fermierii din zonă ridică şi problema creării anumitor tensiuni între viitoarele trupe NATO ce vor veni aici, în special americani, şi locuitorii care şi-au pierdut pământurile. „Gândiţi-vă că un soldat american, care nu este direct implicat, ci indirect deoarece pentru ei s-a luat baza aceasta, va sta să bea, să mănânce aici, va lua şi un salariu, iar eu din cauza lui o s-o iau de la început. Cum îţi vine asta?”, se întreabă Nicuşor Ianca.


Baza militară Mihail Kogălniceanu FOTO: Facebook Baza 57 Mihail Kogălniceanu

Fermierii pregătesc chiar un memoriu adresat comandantului american al trupelor de la Kogălniceanu. În acest memoriu, oamenii îi descriu situaţia şi îi spun că sunt convinşi că el „şi structura militară americană nu va putea să stea liniştită sau pasivă la o astfel de situaţie, pentru că noi românii vă vom reproşa din nou că v-am aşteptat la noi când am avut nevoie, iar dumneavoastră ne-aţi întors spatele pentru a doua oară.”

Mai multe trupe SUA în zona Mării Negre

Mark Esper, fostul secretar al apărării, este de părere că Statele Unite ar trebui să desfăşoare mai multe trupe în zona Mării Negre, pentru a descuraja potenţiala agresiune din partea Rusiei, pe fondul tensionării relaţiilor dintre Washington şi Moscova, a relatat marţi Reuters.

Esper, în prezent expert asociat la Universitatea Arizona, crede că Washingtonul ar trebui să aibă în vedere să dea noi asigurări aliaţilor europeni şi să impulsioneze NATO prin desfăşurarea mai multor forţe în Polonia, în regiunea Baltică şi în locuri ca România şi Bulgaria, „prin rotaţie - dacă nu cu caracter permanent”.

Preşedintele american Joe Biden i-a solicitat marţi, 13 aprilie, omologului său rus Vladimir Putin să reducă tensiunile create prin consolidarea militară în apropierea frontierei cu Ucraina şi a propus să se întâlnească cu liderul rus pentru a încerca să soluţioneze diferendele existente între Washington şi Moscova. SUA au anunţat că îşi vor spori efectivele militare din Germania în contextul recentelor evenimente din estul Ucrainei, renunţând astfel la planul fostului preşedinte Donald Trump de a retrage o treime dintre cei 36.000 de militari aflaţi pe teritoriul german.

Vă recomandăm să mai citiţi:

 



 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările