Trei variante de salvare a pasarelei din Mamaia, monument istoric abandonat de autorităţi
0
Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral (A.B.A.D.L) a propus Ministerului Culturii trei variante de conservare a pasarelei din zona Cazinoului din Mamaia.
Variantele de reabilitare sunt oferite de antreprenorul lucrărilor de pe Lotul 2 Mamaia - SC Boskalis SRL în cadrul proiectului european „REDUCEREA EROZIUNII COSTIERE, FAZA II (2014-2020)” cofinanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020,
„Ţinând cont de avizul Ministerului Culturii şi al Direcţiei Judeţene pentru cultură Constanţa prin care este interzisă demolarea obiectivului „Pod cu bar maritim" – fiind declarat monument istoric (cunoscut de localnici şi turişti ca pasarela de la Cazino), A.B.A.D.L. a solicitat antreprenorului studii de impact şi câteva concepte de încorporarea a monumentului în profilul plajei“, conform unui comunicat de presă al instituţiei.
“Ca măsură de siguranţă, pentru oricare concept, va fi ridicat un gard în jurul Monumentului Casino Mamaia pentru a proteja, atât monumentul, cât şi publicul de pe plajă, dar în acelaşi timp s-a luat în calcul ca digurile din larg să rămână pe poziţie, deoarece aceste structuri reduc expunerea valurilor asupra Monumentului Cazino Mamaia”, a declarat directorul A.B.A.D.L, Bogdan Bola.
Cele trei variante
Una dintre cele trei variante propuse de antreprenor beneficiarului – A.B.A.D.L., pentru conservarea pasarelei Cazino de la Mamaia, este acoperirea parţială a structurii cu nisip, care din studii reiese că va avea cel mai mic impact general. În această variantă monumentul va rămâne conservat, cu excepţia părţii neacoperite care se va degrada în timp dacă nu va fi restaurat. Aceasta este varianta ideală în cazul în care autorităţile competente, monumentul fiind în proprietatea Litoral SA - societate aflată în faliment, nu vor lua cu celeritate măsuri de reabilitare şi de punere în valoare a monumentului.
Cel de-al doilea mod de conservare a monumentului, prin care acesta va fi total vizibil este prin panta de tranziţie, dar acesta va fi afectat în timp, în mod natural de procesele de eroziune şi sedimentare, iar profilul plajei nu ar fi unul uniform.
În ceea ce priveşte cel de/al treilea concept care deşi presupune o construcţie solidă şi stabilă prin protecţia marginilor prin piatră, beton şi panouri metalice, implică, ca şi în cazul celei de/a doua soluţii, acelaşi impact crescut asupra proiectării, execuţiei şi mediului, dar mai ales prin includerea altor materiale decât nisip.
“Specialiştilor din Ministerul de Cultură le-am pus la dispoziţie cele trei concepte urmând să ne fie comunicat un punct de vedere cu obiecţiunile sau nelămuririle şi apoi i-am invitat să participe la o dezbatere transparentă organizată de A.B.A.D.L. cu scopul de a clarifica situaţia expusă. Având în vedere că antreprenorul nostru a pus pe masă trei variante viabile de conservare a monumentului, trebuie acum să ştim şi ce are de gând Ministerul pentru viitorul acestei pasarele, când şi dacă se doreşte reabilitarea ei. Decizia finală le va aparţine, însă noi vom fi aici pentru a le da cele mai bune soluţii tehnice pentru ca Pasarela să fie încorporată, în mod natural, în profilul plajei constănţene, a mai precizat directorul A.B.A.D.L., Bogdan Bola.
Povestea pasarelei din Mamaia
Pasarela din Mamaia, monument istoric, a fost abandonată de autorităţi imediat după Revoluţie. Simbol al staţiunii Mamaia, s-a degradat an de an, a fost spartă cu picamerele, urmând să dispară pentru totdeauna. Recent, s-a pus iar în discuţie demolarea ei, dar, în urma presiunilor opiniei publice, autorităţile au decis să facă o expertiză să vadă dacă mai poate fi salvată.
Povestea pasarelei din Mamaia începe în anii '30, când guvernanţii de atunci au decis să transforme Constanţa într-o staţiune de importanţă naţională. Despre cum a luat naştere investiţia aflăm de la ing. Constantin Cătuneanu, asistent la Şcoala Politehnică din Bucureşti, autor al cărţii „Două lucrări urbanistice - acoperirea Dâmboviţei - Pasarela dela Mamaia“, volum aflat în colecţia Bibliotecii Judeţene I.N. Roman din Constanţa.
Necesitatea construirii unei pasarele venea din faptul că „în afară de oraşul Bucureşti, niciun oraş din ţară nu a progresat atât de mult ca oraşul Constanţa. Fiind cel mai important port maritim de pe litoralul nostru, prin care se face un export din ce în ce mai intens, fiind singurul port militar, întrucât adăposteşte şi flota de război şi o staţiune climaterică de prim rang, toate guvernele i-au acordat o deosebită atenţie, creându-i însemnate venituri suplimentare din taxele de export“.
Pe lângă lucrările edilitare, cum ar fi canalizarea, alimentarea cu apă şi cu energie electrică, guvernanţii au decis că sunt necesare consolidarea malurilor şi modernizarea plajei din Mamaia. Astfel, spune autorul, a fost parcelată o pare din plajă pentru a se construi vile pentru vizitatorii care „vor să locuiască în permanenţă la Mamaia şi crearea a două bulevarde ce vor permite un mijloc de transport rapid, comod şi convenabil: unul pe malul lacului Siutghiol, altul pe litoralul mării. În fine, pentru o completă civilizare şi modernizare s-au amenajat: un splendid parc, cu restaurant, cazinou şi terase, numeroase cabine utilate cu tot confortul şi eleganţa, iar ca punct principal de atracţie pentru vizitatori o pasarelă lungă de aproape 130 de metri ce cuprinde ca anexe: 2 tobogane pentru tineret, 2 debarcadere pentru şalupe şi bărci şi o terasă - bar“.
Materiale transportate cu căruţa
Arhitectul care a conceput această bijuterie a fost Victor Ştefănescu. „Executarea a fost destul de anevoioasă fiind într-o epocă a anului când timpul e foarte nestabil. Aproape la 2 zile aveam câte o furtună. Materialele şi sonetele erau transportate pe nişte platforme susţinute pe osii ce în loc de roţi aveau nişte butoiaşe deoarece nisipul ud nu putea suporta presiunea roţilor cu obezi înguste. Chiar materialele ce erau aduse pe plaje erau transportate pe căruţe şi când ajungeau pe nisip erau remorcate de camioane automobile. Pe măsură ce înălţimea apei creştea, se supraînălţa platforma“, aflăm din descrierea execuţiei proiectului.
Lucrarea ce avea 130 metri lungime a fost inaugurată la 15 august 1935 în prezenţa M. S. Regelui, a membrilor guvernului şi a autorităţilor Municipiului şi Portului Constanţa. „În aceeaşi zi fiind şi ziua Marinei, o delegaţie de ofiţeri de marină polonezi a prezentat Regelui nostru o sticlă cu apă din marea Baltică. De pe planşeul barului Suveranul a turnat conţinutul sticlei în Marea Neagră exprimându-şi speranţa şi dorinţa ca amestecul apelor celor 2 mări să devie în viitor simbolul înfrăţirii celor 2 popoare amice, simbol ce a luat formă concretă prin tratatul semnat zilele trecute la ·Varşovia“, scrie autorul.
Pasarela a ajuns în administrarea unei societăţi
Pasarela de la Mamaia a devenit un punct de atracţie al staţiunii. Nu există constănţean sau turist care să nu fi surprins în vreo fotografie bijuteria arhitecturală şi nu puţini sunt cei care au sărit de pe planşee direct în mare.
În prezent, nimic nu mai aminteşte din farmecul de altădată. Pasarela a ajuns o ruină şi s-a luat în calcul demolarea ei. Sfârşitul ei a fost semnat imediat după Revoluţie, când pasarela a ajuns în administrarea „Litoral SA, o companie care a primit la acea vreme mai multe active de pe litoral. Construcţia din 1935 a fost predată printr-un proces-verbal de la Ministerul Transporturilor. Din păcate, compania, care acum este în insolvenţă, nu a făcut nimic pentru întreţinerea şi, ulterior, pentru consolidarea ei, deşi este declarată monument istoric.
În vreme ce pasarela istorică devenea o ruină, Radu Mazăre a comandat realizarea unei noi pasarele, la o distanţă de doar câteva sute de metri.
A fost comandată o expertiză tehnică
La începutul anului, s-a pus în discuţie demolarea ei. Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral (A.B.A.D.L.) a transmis că pasarela de promenadă, conform expertizelor efectuate asupra sa, „se află într-o stare avansată de degradare şi nu poate prezenta siguranţă în exploatare, astfel că specialiştii au luat în calcul „eventualitatea dezafectării structurii care poate fi avariată dincolo de orice posibilitate de reabilitare a structurii originale odată cu continuarea proiectului de reducere a eroziunii costiere“.
După ce istoricii şi constănţenii s-au sesizat, conducerea instituţiei a decis să comande o expertiză.
Vă mai recomandăm:
FOTO Cum arăta litoralul pe vremea bunicilor. Mamaia, staţiunea cu tren, cazino şi castel regal
Se încarcă comentariile...
