Secretele Catedralei din Curtea de Argeş în care va fi înmormântată Regina Ana. A fost proiectată de un arhitect dobrogean

Secretele Catedralei din Curtea de Argeş în care va fi înmormântată Regina Ana. A fost proiectată de un arhitect dobrogean

Catedrala unde va fi înmormântată Regina Ana Foto Inquam Photos

Arhitectul dobrogean Augustin Ioan, profesor doctor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ Bucureşti, explică felul în care a gândit necropola în care vor fi înmormântaţi membrii Familiei Regale.

Regina Ana va fi înmormântată la 13 august în noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş. Noul edificiu, situat lângă mănăstirea Curtea de Argeş, a fost înălţat din 2009, pornind de la o iniţiativă a Familiei Regale, sprijinită de Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului. Familia Regală şi-a dorit o necropolă, pentru că vechea biserică de la Curtea de Argeş nu mai poate adăposti şi alte morminte. Familia Regală a demarat acest proiect pentru o nouă necropolă, care să slujească şi Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, pe terenul căreia a fost construit lăcaşul de cult.

În vechea biserică de la Curtea de Argeş sunt înmormântaţi: Neagoe Basarab - ctitorul mănăstirii (domn al Ţării Româneşti între anii 1512 şi 1521), Doamna Despina - văduva domnitorului (care s-a călugărit după moartea acestuia, devenind monahia Platonida), Doamna Stana - fiica lui Neagoe Basarab (soţie a domnitorului Ştefăniţă Vodă al Moldovei, Radu de la Afumaţi - soţ al Doamnei Ruxandra, altă fiică a lui Neagoe Basarab. Tot în pronaosul bisericii îşi dorm somnul de veci Regele Carol I, Regina Elisabeta, Regele Ferdinand I şi Regina Maria. Regele Carol al II-lea este depus temporar într-o capelă alăturată bisericii lui Neagoe Basarab.

La 10 mai 2009 a fost pusă piatra de temelie la Catedrala Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş, în prezenţa Principesei Margareta şi a Principelui Radu. De altfel, Alteţele Lor Regale sunt cele care s-au ocupat de acest proiect, care se îmbina cu dorinţa Înalt Preasfinţiei Sale Calinic, arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, de a avea un lăcaş de cult pentru slujbele arhiepiscopale.

Alegerea arhitectului

Pentru ridicarea lăcaşului de cult a fost ales arhitectul dr. Augustin Ioan (51 ani, foto autor Ema Stere), profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ Bucureşti. Originar din Tulcea, profesorul Ioan este cel care, printre altele, a câştigat singurul concurs dedicat construirii Catedralei Patriarhale Mântuirea Neamului din Bucureşti, organizat în 2002. În urma modificărilor de amplasament, însă, rezultatul concursului nu a mai fost respectat.

Specialist în arhitectură sacră, disciplină pentru care a susţinut un program de master timp de câţiva ani la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ Bucureşti, prof. Augustin Ioan deţine două doctorate: în arhitectură (1998) şi în filosofie (2002). În elaborarea proiectului noii catedrale, el a creat un edificiu care să reprezinte o prelungire a vechiului lăcaş de cult, în armonie cu arhitectura creştină a zonei, în care este încadrată o altă necropolă voievodală: Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, al cărei ctitor este Basarab I (1310-1352). Aici se află mormintele voievozilor Vladislav I şi Radu I, al prinţului Voislav - fiul lui Nicolae Alexandru, al boierului Nan Udoba - sfetnic al lui Mircea cel Bătrân. Pentru profesorul Ioan, această biserică cu arhitectură rarisimă în România este o apoteoză a arhitecturii bizantine, având formă de cruce greacă înscrisă, cu braţele egale, naosul principal de aceeaşi înălţime cu cel transversal, peste a căror boltă se înalţă o cupolă sau o turlă cu cupolă.

„Am plecat în proiectul nostru de la două elemente de referinţă. Unul este Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, poate cea mai elegant proporţionată din Valahia, crucea greacă înscrisă fiind contribuţia bizantină cea mai reprezentativă la arhitectura creştinătăţii răsăritene. Spaţiul interior devine cel mai încăpător cu putinţă pe un acelaşi amplasament dat, care, în cazul nostru, avea formă pătrată. Iar al doilea reper l-a constituit Palatul arhiepiscopal cu casă domnească, făcut de André Lecomte de Nouy, care a restaurat şi catedrala centrală a ansamblului monahal, aceea cunoscută ca fiind «a Meşterului Manole»“, dezvăluie profesorul dr. Augustin Ioan.

Podul de lumină din noua catedrală

Necropola de la Curtea de Argeş, unde vor odihni regii, se află chiar la intrarea în biserică. Pentru că nu putea alinia spre est toate cele 16 morminte regale, arhitectul a gândit o soluţie. A desenat necropola ca pe un portic în arc de cerc, al cărui centru este chiar masa din altar - locul în care omul primeşte harul divin. „Masa sfântă de altar reprezintă estul mistic al bisericii. La liturghie, viii şi morţii aşteaptă împreună prefacerea vinului şi a pâinii în sângele şi carnea lui Hristos, dar şi Învierea“, explică profesorul Ioan.

Şantierul de la Curtea de Argeş Sursa foto eparhiaargesului.ro

Fiecare pereche de morminte va fi acoperită de o boltă în interiorul căreia va sta aprinsă o candelă. Cei care vor păşi în spaţiul unde vor dormi regii vor avea un prag de trecut - la figurat, pentru că intrarea în necropolă se face pe un pod de sticlă structurală, cu lumină dedesubt. „Vizitatorii vor călca literalmente pe lumină spre a intra în spaţiul sacru“, menţionează arhitectul.

Aureolă pentru sfinţi şi regi

În proiectul iniţial, capetele extreme ale necropolei se încheiau cu două capele acoperite cu câte o cupolă. Modificările de proiect, făcute după consultări, au făcut ca în mini-capela din stânga să fie expuse moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia, copila-mucenică din sudul Dunării ucisă de tatăl ei pentru că oferea mâncare nevoiaşilor. Actualmente, moaştele sale se află în palatul episcopal din apropiere. Noua catedrală de la Curtea de Argeş este închinată Sfintei Muceniţe Filofteia, precum şi Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Conform protocolului încheiat între Familia Regală şi Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, lăcaşul de cult va fi împărţit, ca grijă, între Familia Regală care va împodobi necropola, iar Arhiepiscopia zideşte la roşu şi împodobeşte catedrala. Construcţia are 36 metri lăţime în zona faţadei, iar înălţimea maximă a turlei centrale este de 21 metri.

Şantierul de la Curtea de Argeş Sursa foto eparhiaargesului.ro

În interior, Catedrala Arhiepiscopală şi Regală va fi decorată cu mozaic, după modelul zidirii lui Neagoe Basarab. În exterior va avea un veştmânt de cărămidă aparentă şi chenare în relief cu detalii de piatră. „Am dorit ca altarul să fie finisat la exterior‎ exclusiv în piatră. Tehnica de execuţie în cărămidă aparentă a meşterilor a fost desăvârşită, astfel că am preferat să o lăsăm evidentă, mai ales că subliniază legătura cu momentul originar, al restaurării comandate de Carol I şi al construirii palatului cu paraclis. Frumuseţea tehnicii acesteia am observat-o abia când au fost scoase schelele şi am asistat la finisarea rosturilor cu chit colorat şi la lăcuirea cărămizilor perfect arse“, precizează profesorul Augustin Ioan.

Detaliu de la Catedrala din Curtea de Argeş Sursa foto romaniaregala.ro

O altă Ana în zidurile bisericii de la Curtea de Argeş

Catedrala cea nouă este construită mai joasă şi uşor retrasă faţă de monumentul central al aşezământului monahal, tocmai pentru a nu impieta spaţiul sacru ridicat, după cum spune legenda, de Meşterul Manole, care a zidit-o pe Ana lui în mănăstire. Acum, altă Ană va sta între zidurile bisericii noi. „Mi-aş fi dorit ca lăcaşul de cult să fie inaugurat cu o sfinţire, nu cu o înmormântare“, recunoaşte arhitectul Familiei Regale, care face o paralelă cu sacrificiul Meşterului Manole. Puşi să-i mărturisească lui Negru-Vodă dacă îi pot face „o altă monastire pentru pomenire, mult mai luminoasă şi mult mai frumoasă“, meşterii mari s-au lăudat că ştiu face asta oricând. Drept pedeapsă, Vodă le-a luat schelele şi i-a lăsat pe acoperiş să moară.

Profesorul dr. Augustin Ioan a reflectat îndelung la ce-ar fi răspuns în locul Meşterului Manole. „Acum înţeleg perfect răspunsul Meşterului Manole: da, putem face o catedrală şi mai bine tocmită“, afirmă arhitectul, printre proiectele căruia se numără şi capela de pe Domeniul Regal de la Săvârşin.

Programul funeraliilor Reginei Ana

Sicriul cu trupul Reginei Ana ajunge marţi, 9 august, în România, iar Casa Regală va da startul funeraliilor care vor fi organizate până sâmbătă inclusiv la Sinaia, Bucureşti şi Curtea de Argeş. Marţi, la ora 15.15, sicriul va ajunge la Aeroportul Otopeni, de unde va fi transportat cu maşina la Castelul Peleş şi va fi depus în Holul de Onoare.

De marţi, 9 august, ora 17.00, până miercuri, 10 august, la ora 18.30, oficialităţile vor transmite condoleanţe la Castelul Peleş, conform programului stabilit de Casa Regală. Publicul nu va avea acces la Peleş pe durata şederii sicriului la Domeniul Regal Sinaia, iar în zonă vor fi instituite, temporar, şi mai multe restricţii rutiere.

Miercuri, 10 august, în cursul serii, corpul neînsufleţit al Reginei va fi transportat de la Castelul Peleş la Sala Tronului din Palatul Regal din Bucureşti, unde va rămâne până sâmbătă, 13 august, când este programată ceremonia de înhumare, la Curtea de Argeş. (Daniela Mihai)

Pe aceeaşi temă:

Regele Mihai vrea să participe la funeraliile Reginei Ana

Cea de-a treia fiică a Regelui Mihai şi a Reginei Ana nu va participa la înmormântarea mamei sale

Republica Moldova: Preşedintele Nicolae Timofti a decretat 13 august 2016 zi de doliu naţional

Spellground Festival, anulat de doliul naţional. Cel mai aşteptat festival de la mare va fi reprogramat pentru 2017

 

 

Pregătiri la Mănăstirea Curtea de Arges pentru înmormântarea Reginei Ana. FOTO Inquam Photos

Imagini din aceeasi galerie
  • Pregătiri la Mănăstirea Curtea de Arges pentru înmormântarea Reginei Ana. FOTO Inquam Photos
  • Pregătiri la Mănăstirea Curtea de Arges pentru înmormântarea Reginei Ana. FOTO Inquam Photos
  • Pregătiri la Mănăstirea Curtea de Arges pentru înmormântarea Reginei Ana. FOTO Inquam Photos
  • Pregătiri la Mănăstirea Curtea de Arges pentru înmormântarea Reginei Ana. FOTO Inquam Photos
  • Pregătiri la Mănăstirea Curtea de Arges pentru înmormântarea Reginei Ana. FOTO Inquam Photos
  • Pregătiri la Mănăstirea Curtea de Arges pentru înmormântarea Reginei Ana. FOTO Inquam Photos
  • Pregătiri la Mănăstirea Curtea de Arges pentru înmormântarea Reginei Ana. FOTO Inquam Photos
  • Pregătiri la Mănăstirea Curtea de Arges pentru înmormântarea Reginei Ana. FOTO Inquam Photos
  • Pregătiri la Mănăstirea Curtea de Arges pentru înmormântarea Reginei Ana. FOTO Inquam Photos
  • Pregătiri la Mănăstirea Curtea de Arges pentru înmormântarea Reginei Ana. FOTO Inquam Photos
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările