Românul cu raţionament perfect. Vizionarul Grigore Antipa, mintea strălucită care a creat dioramele văzute în marile muzee ale lumii

Românul cu raţionament perfect. Vizionarul Grigore Antipa, mintea strălucită care a creat dioramele văzute în marile muzee ale lumii

Cabinetul lui Grigore Antipa de la Muzeul de Istorie Naturală a României Foto arhivă

Două instituţii-simbol din România dedicate studierii naturii, Muzeul Naţional de Istorie Naturală a României din Bucureşti şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină de la Constanţa, poartă numele unui strălucit om de ştiinţă: Grigore Antipa, cercetătorul despre care se spunea că avea un raţionament ştiinţific perfect.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală a României din Bucureşti şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină de la Constanţa sunt cele două mari edificii cu un renume datorat lui Grigora Antipa. De altfel, Antipa este considerat întemeietorul oceanografiei româneşti.

Grigore Antipa este considerat: inventatorul dioramelor; întemeietorul biosociologiei; întemeietorul bioeconomiei; întemeietorul muzeologiei moderne; întemeietorul Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Bucureşti; primul ecolog român; primul hidrobiolog român; primul oceanolog român; autorul planului de construire a reţelei de canale din Delta Dunării; autorul planului de conservare şi valorificare a luncii inundabile a Dunării, distrusă astăzi datorită aplicării programului de îndiguire submersă propus de Anghel Saligny.

Este fondator şi iniţiator pentru: Institutul Geologic al României (1906); Staţiunea de Cercetări piscicole din Delta Dunării (1924), Tulcea (astăzi Institutul Naţional pentru Cercetări şi Proiectare Delta Dunării); Institutul Bioceanografic (1932), Constanţa (actualmente Institutul Român de Cercetări Marine „Grigore Antipa“ Constanţa); Crescătoria sistematică de crapi Nucet (după 1937); Fundaţia de Cultură Naţională şi Asistenţă Publică „Menahem H. Elias” (1939); vicepreşedinte; Institutul de Cercetări Agronomice; propunere de organizare a Grădinii Zoologice din Bucureşti; Analele şi Buletinul Academiei Române în limbi străine (1913).

Viaţa unui geniu

Cercetătorul Grigore Antipa este omagiat pe site-ul Muzeului Naţional de Istorie Naturală de la Bucureşti, cel care şi-a căpătat faima internaţională datorită omului de ştiinţă.

Grigore Antipa s-a născut la Botoşani în ziua de 7 decembrie 1867. În anul 1885 s-a înscris la Facultatea de Ştiinţe şi Medicină a Universităţii din Iaşi, la secţia de Ştiinţe Naturale. Întrerupe cursurile universităţii ieşene şi pleacă împreună cu fratele său la Jena, unde devine elevul celebrului profesor Ernst Haeckel, considerat cel mai strălucit naturalist după Darwin, înfocat susţinător al teoriei evoluţioniste şi fondatorul Muzeului Filetic. Întors la Jena în toamna anului 1889, Grigore Antipa pleacă într-o expediţie în Insula Helgoland. La 9 martie 1891, Grigore Antipa a primit examenul de doctorat cu menţiunea Summa Cum Laude, acordat de Ernst Haeckel doar de trei ori în cariera sa.

În august 1892, tânărul doctor în ştinţele naturii se întoarce în România şi obţine o întrevedere cu regele Carol I, căruia îi înmânează un memoriu pentru introducerii pisciculturii raţionale în apele României. Impresionat de viziunea naturalistului, suveranul îl recomandă miniştrilor săi: lui Petre Carp, ministrul Agriculturii şi Domeniilor, pentru ocuparea postului de director general al Pescăriilor Statului; apoi lui Take Ionescu, ministrul Cultelor, pentru funcţia de director al colecţiilor zoologice din cadrul Muzeului de la Universitate; şi nu în cele din urmă generalului Ion Lahovary, ministru de Război, pentru a-i permite îmbarcarea pe navele militare care plecau pe Marea Neagră. În anul 1893, Grigore Antipa face astfel primul studiu oceanografic românesc, în Marea Neagră, realizat într-o expediţie de 9 luni la bordul crucişătorului Elisabeta.

La nici 25 de ani, Antipa preia conducerea Pescăriilor Statului, unde va rămâne director până în 1914, fiind totodată directorul Secţiei de Zoologie a Muzeului. Dar planurile cercetătorului pentru ţara sa erau mai mari. În anul 1903, cercetătorul îi prezintă lui Sturza un memoriu în care demonstra necesitatea existenţei unei clădiri special construite pentru un muzeu de istorie naturală „demn de capitala ţării“. Bucureştiul avea un Muzeu de Istorie Naturală şi Antichităţi, care fusese înfiinţat de Mihalache Ghica în 1834, dar nu la dimensiunile visate de Antipa.

La 24 mai 1908, noul sediu al muzeului de pe strada Kiseleff îşi deschide porţile în prezenţa familiei regale, arătând vizitatorilor o imagine unică la acea dată. Pentru prima dată în lume, muzeul din Bucureşti expunea dioramele - acele vitrine tridimensionale, în care speciile erau prezentate pe categorii de habitate, în posturi naturale şi proiectate pe un fundal pictat. Succesul de care s-a bucurat acest mod de prezentare a făcut ca dioramele să fie un exemplu urmat în toată lumea.

Diorame de la Muzeul Antipa Sursă foto antipa.ro

„Grigore Antipa a îmbogăţit colecţiile ştiinţifice ale muzeului, primind donaţii şi achiziţionând piese, bucurându-se de susţinerea unor importante personalităţi şi instituţii din ţară şi din străinătate ca urmare a renumelui de excelent cercetător de care s-a bucurat de-a lungul vieţii. Muzeul pe care l-a organizat şi pe care l-a condus vreme de 51 ani i-a fost marelui Grigore Antipa cămin şi laborator de studiu, loc de odihnă şi arie de manifestare profesională“, relatează muzeografii de la Antipa.

Muzeul din Bucureşti îi va purta numele din anul 1932, an în care se înfiinţează prima instituţie de studiu oceanografic la Constanţa, cu două staţiuni de cercetare la Agigea şi la Caliacra. Datorită planului său, Delta Dunării a fost exploatată economic în anii interbelici, reuşind să-şi dezvolte producţia de peşte şi de icre negre.

Dr. Grigore Antipa moare la 9 martie 1944 în urma unui atac de anghină pectorală. Mai târziu cu 55 ani se face o reparaţie istorică. În anul 1999, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină primeşte numele lui Grigore Antipa, reputatul om de ştiinţă care a fondat şcoala românească de ecologie marină.

„Ceea ce caracterizează opera biologică şi economică a lui Antipa este perfecţiunea raţionamentului său ştiinţific şi metoda ale căror cele mai bune mărturii sunt organizările sale. Înlăturând orice ipoteză, nebazându-se pe nici o teorie pe care să n-o fi aprofundat şi experimentat, el a imprimat la tot ce a produs pecetea acestei solidităţi ştiinţifice care conferă operelor nemurirea“, spunea academicianul Ludovic Mrazec.


Omul care a revoluţionat ştiinţele naturii - Grigore Antipa Sursă foto antipa.ro

Grigore Antipa

Locul şi data naşterii:
Botoşani, 7 decembrie 1867

Locul şi data decesului:
Bucureşti, 9 martie 1944

Părinţii:
Tatăl: Vasile Antipa (1826 – 1869; avocat)
Mama: Zoiţa Nicolau (1828 – 1873)

Soţia:
Alina Antipa (Petrescu, înainte de căsătorie)

Studii:
- 1874 – 1878: Şcoala lui Ion Mărgineanu (cursuri primare)
- 1878 – 1885: Institutul Academic din Iaşi (cursuri gimnaziale şi liceale)
- 1885: Facultatea de Ştiinţe şi Medicină, Universitatea din Iaşi – Secţia de Ştiinţe Naturale
- 1885 – 1888: Universitatea din Jena
- 9 martie 1891: devine doctor în biologie. Îndrumătorul său, prof.dr. Ernst Haeckel îi oferă menţiunea „Summa cum laudae” (menţiune oferită doar de trei ori în cariera sa).

Stagii de cercetare:
- 1888: Staţiunea Zoologică din Villefranche-sur-Mer
- 1892: Staţiunea Zoologică din Napoli

Participări în expediţii de cercetare:
- 1890: Insula Helgoland
- 1893: Marea Neagră, primul studiu oceanografic românesc
- 1912: Pescăriile din Nordul Europei (Danemarca, Suedia, Norvegia şi Finlanda)

Pe aceeaşi temă:

FOTO Grigore Antipa, călător în Delta Dunării. Marele savant s-a implicat în ajutorarea pescarilor din Jurilovca

Institutul de Cercetări Marine împlineşte 45 ani. Naturalistul Grigore Antipa este cel care a pus bazele forului de studiu

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările