Noua programă de fizică se naşte la Constanţa

Profesorul Ion Băraru consideră că fizica trebuie predată după metode moderne

Societatea Academică din România (SAR) şi Societatea Română de Fizică (SRF) au iniţiat un proiect care ar putea revoluţiona sistemul de învăţământ: predarea fizicii pe înţelesul tuturor elevilor.

La 106 ani de la publicarea celebrei ecuaţii a relativităţii a fizicianului Albert Einstein, E=mc pătrat (la 27 septembrie 1905), profesorii de fizică din Constanţa se luptă să schimbe programa de învăţământ.

Ei au conceput, împreună cu colegi din ţară, o nouă abordare a materiei de la această disciplină. „Fizica trebuie făcută accesibilă tuturor elevilor“ este de părere atât profesorul NASA Ion Băraru de la Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân, cât şi decanul Mihai Gîrţu de la Facultatea de Fizică din Universitatea Ovidius.
Din semestrul al doilea, în şcoli s-ar putea introduce experimental noua metodă de studiu. Ministerul Educaţiei urmează să îşi dea acordul.


Tema profesorilor

Societatea Academică din România (SAR) şi Societatea Română de Fizică (SRF) sunt iniţiatoarele proiectului „Reforma curriculară în domeniul ştiinţelor“ prezentat la Universitatea Ovidius de coordonatorii săi: Mihai Gîrţu - vicepreşedintele SRF Constanţa, Cristian Hatu - expert în Educaţie în cadrul Societăţii Academice Române; Iulian Leahu - iniţiator al concursului de Fizică Creativă „Ştefan Procopiu“.

„În clasă nu mai trebuie prezentată o lege, o teorie, pentru că un copil de şcoala generală nu poate să gândească abstract. Ideea e să ajungi prin lucruri concrete la teorie, nu invers“, explică profesorul Hatu.

Legea lui Arhimede, în plastilină

„Vrem să păstrăm ce e cu adevărat important pentru elevi, să alegem temele care să le trezească interesul. Poţi să spui: «Astăzi, copii, vom discuta despre legea lui Arhimede» sau poţi să-i întrebi de ce pluteşte bucata de lemn şi de ce se scufundă cea de metal. Sau poţi să le dai exemplul plastilinei – de ce se scufundă dacă îi dai forma unei bile şi de ce rămâne la suprafaţă dacă o laşi în forma iniţială. E important ca elevii să participe la lecţie, să înveţe cu adevărat. În loc să faci teorie, trebuie să-i faci să descopere ei care e logica acelei teorii“, a apus prof. Gîrţu.

Eşecul operaţiunii Bac, un context favorabil

Proiectul, finanţat de Fundaţia Româno-Americană, a fost lansat în contextul catastrofalului examen de Bacalaureat de anul acesta. „Acest proiect e o mare şansă pentru învăţământul românesc. Ne propunem să facem programa mai puţin stufoasă şi să o organizăm mai bine. Dacă programa e prea încărcată, trebuie să ştii ce aştepţi de la un elev. Iar răspunsul trebuie dat nu doar de profesori, ci şi de angajatori“, a adăugat prof. Gîrţu.

„Programa trebuie adaptată elevului“

Profesorul Ion Băraru, cel care îi pregăteşte pe elevii de la Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân pentru concursurile organizate de NASA, consideră că programa şcolară trebuie modificată din temelii. „Trebuie să punem muşchi frumos pe un schelet prost. Mai întâi de toate trebuie schimbată programa şcolară. Forţa de frecare, de exemplu, poate fi predată într-un fel pentru elevii performanţi şi într-un alt fel elevilor mai puţin performanţi. Aşa aş vedea eu programa şcolară“, a adăugat profesorul Băraru. Programa vine de sus, de la „comiţii“.

Decanul Gîrţu este nemulţumit de modul în care lucrează comisiile ce stabilesc programele şcolare: „În ultimii 20 de ani, programele au fost pregătite în cercuri foarte restrânse, de aşa-zişi iniţiaţi, cu interese la Minister. Există încrengături mult prea puternice între ei şi editurile de manuale, iar programele nu sunt coerente din cauza lor“, a spus. prof. Gîrţu. El speră ca rezultatele proiectului să poată fi aplicate şi la alte discipline.