FOTO Cele trei Valuri ale Dobrogei, vestigiile arheologice extrem de rare şi valoroase distruse sistematic de români
0
O comoară arheologică a Dobrogei a fost vandalizată de români, în loc să fie protejată şi pusă în valoare. Aceasta a fost afectată de construcţii şi de transporturi, inclusiv de construirea Canalului Dunăre-Marea Neagră şi a Autostrăzii Soarelui.
Dobrogea este străbătută de la Cernavodă la Constanţa de trei fortificaţii liniare, cunoscute ca Valuri, ridicate începând din vremea romanilor: Valul mare de pământ, Valul mic de pământ şi Valul de piatră.
Cel mai vechi este Valul mic de pământ, datând din epoca romană, secolul 6, care în secolul 7 nu mai era utilizat ca fortificaţie. Celelalte două valuri, Valul mare de pământ şi Valul de piatră, provin din epoca medievală timpurie, secolele 10-11.
Studiate încă din secolul 19 de arheologul german Carl Schuchhart (1859-1943), Valurile au fost iremediabil afectate de mâna omului, de-a lungul timpului. Lucrări de agricultură, construcţii de locuinţe, construirea căii ferate Cernavodă-Constanţa (inaugurat în 1860), a Canalului Dunăre-Marea Neagră (inaugurat în 1984), amenajare de drumuri - de la drumuri tehnologice până la Autostrada Soarelui (inaugurată în 2012) - şi chiar folosirea ca drum neamenajat au distrus traseul de circa 70 kilometri al celor trei valuri din Dobrogea.
GALERIE FOTO CU VALURILE DIN DOBROGEA
Ultima intervenţie vizibilă a fost făcută chiar de municipalitatea Constanţa, care a amplasat spre finele anilor 2000, pe vremea lui Radu Mazăre, mai multe vapoare scoase din uz (vedete militare ale Gardei de Coastă date la casat) la intrările în oraş - dinspre Valu lui Traian, Ovidiu, Agigea, Mamaia, Gară. Vaporul situat la intrarea în Constanţa dinspre Autostrada Soarelui (A2), de pe direcţia localităţii Valu lui Traian, este pus pe Valul mare de pământ, ce a fost ras astfel pe o distanţă de zeci de metri în urma diferitelor lucrări şi construcţii făcute în ultimii zeci de ani.
Arheologii deplâng starea vestigiilor care ar fi putut aduce Dobrogei vizitatori şi promovare, dacă acestea ar fi fost transformate în obiective turistice. „Prezentul calcă totul în picioare. Am fugărit excavatoare care voiau să sape Valul, iar plângerile la autorităţi au rămas fără efect“, spun ei. Puiu Haşoti a fost ministru al Culturii în anul 2012, iar distrugerile anterioare, nu doar de la Constanţa, le-a semnalat precedesorilor săi de la vremea respectivă. „Nu s-a întâmplat nimic, deşi am fost ascultat cu mare atenţie şi amabilitate. Valul a fost distrus. La vapor, ce să mai zici? A distrus un monument de clasă 0, să se vadă tinicheaua“, spune Haşoti, care precizează că a făcut demersuri în calitate de arheolog şi de parlamentar de Constanţa.
Valurile care converg spre Marea Neagră sunt foarte vizibile la intrarea în Constanţa dinspre A2 (între Valu lui Traian şi Constanţa) sau la Cochirleni unde coama valului depăşeşte înălţimea unui om. Pe autostradă sunt indicatoare mici, de culoare maronie, montate pe balustradă, pe ambele sensuri, care arată ce monument de importanţă naţională, de clasă zero (cea mai valoroasă), se află în zonă. „Când mai trecem prin zonă, le arătăm turiştilor că acolo este Valul de pământ sau Valul de piatră. Ele nu sunt foarte spectaculoase în sine, dar au o însemnătate foarte mare pentru istoria poporului român“, spune arheolog Constantin Chera de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa (MINAC).
Cum Valurile din Dobrogea nu se află pe lista priorităţilor Ministerului Culturii, ca multe monumente din această regiune de altfel, cum ar fi cetăţile Histria sau Callatis, cercetările arheologice se fac pe şantierele deschise cu prilejul unor lucrări publice comandate de alte ministere (Transporturilor, Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice etc). Aşa au fost studiate de specialiştii constănţeni Valurile ridicate de strămoşii noştri.
Institutul Naţional Patrimoniului a ţinut evidenţa în Cronica cercetărilor arheologice din România. În 2011, de exemplu, la şantierul segmentului de autostradă A2 Constanţa-Medgidia, arheologii consemnau: „În extravilanul localităţii Valu lui Traian, în partea de sud - sud-est, cercetarea arheologică realizată prin intermediul a 64 de secţiuni a relevat existenţa unei aşezări nefortificate medieval timpurii şi a necropolei ei, plasată la vest de aceasta. Lor li se adaugă Valul mic de pământ, care în acest punct este străbătut de traseul autostrăzii. Suprafaţa cercetată a fost grav afectată de lucrări antropice moderne, agricole şi de irigaţii. Suprafaţa aşezării, numărul impresionant de complexe identificate până acum şi bogatul inventar existent (constând în vase ceramice fragmentare sau reîntregibile, împungătoare din os, fusaiole, ascuţitori din cărămidă, râşniţe, gresii, obiecte din os, fier şi bronz, mărgele etc.) ne relevă o aşezare rurală dezvoltată din punct de vedere economic, care putea concura, la acel moment, cu cele protejate de zidurile cetăţilor. (...) Dată fiind întinderea mare a sitului, suntem de părere că ar trebui extinse cercetările, cu atât mai mult cu cât în acest stadiu nu au putut fi surprinse limitele lui integrale, iar la circa 300 metri nord de el se află unul din castrele valului de piatră. Corelarea informaţiilor din cele două puncte ar aduce informaţii noi despre evul mediu timpuriu în Dobrogea, de un interes deosebit pentru cercetarea arheologică românească şi nu numai“.
Traseele aproximativ asemănătoare şi apropiate ale Valurilor sunt presărate de urmele unor castre, ce sunt observate privind imagini din satelit disponibile spre exemplu prin Google Earth. Unele castre sunt situate în interiorul fortificaţiilor, altele - lucru neobişnuit - în afară, probabil ca avanpost de apărare/alertare.
„Aceste fortificaţii aveau rolul de a separa Dobrogea de nord de cea de sud, iar o supoziţie este că acestea aveau şi rol administrativ. Dar este deocamdată doar o teorie de-a mea, la care încă studiez“, specifică arheologul Tiberiu Potîrniche de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa (MINAC).
„Dobrogea musteşte de aşezări, de fortificaţii, care pot fi studiate pentru cunoaşterea istoriei noastre extraordinare, pe care suntem norocoşi să o avem. Sigur că s-ar putea face refacerea monumentului, prin săpătură arheologică şi efectuarea unei secţiuni prin care să se vadă adâncime şanţul, valul, dimensiunile val, apoi să se facă reconstituirea segmentului. “, declară arheolog Traian Cliante de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa (MINAC).
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
