Istoria ciudată a iepuraşului de Paşte. Cum a ajuns un simbol păgân al fertilităţii să fie „adoptat“ de creştini. Cheia este un tablou faimos pictat în 1530

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea
FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea

Iepurele uriaş din Piaţa Constituţiei „aduce în atenţia publicului valorile estetice naţionale autentice, prin reinterpretarea motivelor tradiţionale”, susţine Primăria Capitalei. Totuşi, iepurele de paşte îşi are originile într-un mit anglo-sanxon al zeiţei fertilităţii, Ostara, fiind preluat în arta creştină, dus de emigranţii germani în SUA şi metamorfozat în iepuri de ciocolată şi logo-ul Playboy.

Cu toate că Biblia menţionează în Levitic (11: 6) iepurele ca fiind un animal necurat: „Iepurele, chiar dacă rumegă, nu are copitele divizate; deci, este un animal necurat pentru voi“, în arta creştină patrupedul este asociat în mod regulat cu renaşterea şi învierea.

„De fapt, simbolul unui cerc format din trei iepuri a fost găsit în mai multe biserici din Devon (Marea Britanie-nr). La fel ca o mare parte din simbolismul nostru legat de „iepuraş“, sensul acestei imagini rămâne misterios. Proiectul „Trei Iepuri” a fost creat pentru a cerceta şi documenta apariţii ale simbolului antic, care au fost găsite până în îndepărata Chină”, se arată într-ul articol din „The Conversation”.

Iepurii au fost, de asemenea, asociaţi cu Maria, mama lui Isus, timp de secole.

tablou tiziant cluj . foto wikipedia

”Madona şi iepurele” - pictură de Tiţian expusă la Muzeul Luvru.
 

De la Tiţian la Playboy

Pictura lui Tiţian „Madona şi iepurele” (The Madonna of the Rabbit), expusă la Muzeul Luvru din Paris, datând din 1530, este un exemplu de simbolistică a iepurelui în arta creştină. Maria ţine un iepure în prim-plan, care simbolizează atât virginitatea cât şi fertilitatea ei. Iepurele este de culoare albă pentru a transmite puritatea şi inocenţa ei. „În antichitate se credea că iepurii se pot reproduce fără copulaţie. În această pictură iepurele este o aluzie la virginitatea Mariei şi la conceperea lui Isus fără păcat”, se arată în explicaţia tabloului de pe site-ul muzeului Luvru.
 

De curând, cercetătorii au găsit şi o explicaţie pentru această credinţă populară din antichitate. „Asocierea iepurilor cu virginitatea provine din faptul că de multe ori - iepurii de câmp  pot concepe o nouă sarcină în timp ce femela este gestantă”, arată sursa menţionată, care citează un studiu -al oamenilor de ştiinţă de la Institutul Leibniz pentru Cercetări ale vieţii sălbatice (IZW) din Berlin, Germania. Cercetătorii nemţi au elucidat fenomenul de „super-fertilităţii” iepurilor de câmp – care pot concepe o a doua sarcină în timp ce femela este deja gravidă. Rezultatele au fost publicate în revista ştiintifică „Nature Communications” şi relevă faptul că la iepurii de câmp bruni europeni copulaţia care are loc în ultimele zile de gestaţie, poate duce la formarea unei noi sarcini cu circa 4 zile înainte ca femela să fete.
 

Corelarea iepurilor cu puritatea şi virginitatea vine în contradicţie cu un simbol mai modern pe care l-a conferit patrupedelor Hugh Hefner, fondatorul Playboy. El explică relaţia dintre logo-ul Playboy şi simpaticele animale: „iepuraşul este un animal vioi, timid, vivace, săltăreţ - sexy. Prima dată vă adulmecă, apoi pleacă, pentru a se întoarce mai târziu, şi îţi vine sa-l mângâi, să te joci cu el. O fată seamănă cu un iepuraş vesel şi glumeţ“.
 

zeita ostara cluj. foto pinterest

Animalul de companie al zeiţei Ostara era iepurele. 

Iepurele şi zeiţa Ostara

Lăsând la o parte sexismul lui Heffner, iepurele a fost folosit ca simbol al fecundităţii, al fertilităţii şi al venirii primăverii din era precreştină. Unii istorici au sugerat că Iepuraşul de Paşte îşi are originea într-un vechi mit anglo-saxon legat de zeiţa fertilităţii Ostara. Enciclopedia Mythica explică: „Ostara este personificarea soarelui răsare. În această calitate, ea este asociată cu primăvara şi este considerată o zeiţă a fertilităţii. Ea este prietenul tuturor copiilor şi ca să-i amuze şi-a schimbat animalul de companie dintr-o pasăre într-un iepure. Acest iepure a adus ouă viu colorate, pe care zeiţa le-a dat copiilor sub formă de cadouri. De la numele acestei zeiţe, Ostara, şi de la ritualurile dedicate ei a derivat festivalul Paştelui (Easter- în engleză).
 

În cartea „Mitologia Germană”, Jacob Grimm afirmă „probabil iepurele era animalul sacru al Ostarei. Ostara sau Eastre pare să fi fost divinitatea soarelui răsare, asociată cu lumina, cu un spectacol care aduce bucurie şi binecuvântare, al cărui sens poate fi uşor adaptat la Ziua Învierii lui Isus, Domnul creştinătăţii.“
 

Mitul zeiţei Ostarei a devenit o teorie populară privind originea Iepuraşului de Paşte, deşi nu este lipsită de contestatari. Asocierea dintre Iepuraşul de Paşte şi Ostara a apărut pentru prima dată în lucrarea svantului Bede din secolul al VIII-lea, care menţiona că termenul „Paşte“ (Easter) provine de la „Eostre“ , o altă versiune a numelui zeiţei „Ostara“. 

image

Iepuraşul a devenit logo-ul revistei Playboy. 

Iepurii timpurilor moderne

Cea mai timpurie referinţă la Iepurele care aduce ouă de Paşte poate fi găsită într-un text german datând din 1572. „Nu vă faceţi griji dacă Iepuraşul de Paşte v-a scăpat; dacă nu-i găsim ouăle, vom căuta în cuib“, spune si textul. Un secol mai târziu, un text german menţionează încă o dată Iepurasul de Paşte, descriindu-l ca o „fabulă veche“, şi sugerând că povestea a existat cu mult timp înainte ca volumul să fi scris.
 

În secolul al 18-lea, imigranţii germani au luat obiceiul Iepuraşului de Pasti cu ei în Statele Unite şi, până la sfârşitul secolului al 19-lea, magazinele de dulciuri puneau în vânzare bomboane în formă de iepure, prototipuri ale iepuraşilor de ciocolată pe care-i avem astăzi.

Iepurele lui Firea

Târgul de Paşte amenajat în Piaţa Constituţiei din Bucureşti şi mai ales iepuraşul gigantic într-un car tras de o găină, butaforie creată de scenograful Vutcariov Viacesla, a creat un uriaş scandal pe reţelele sociale. Primăriţa Gabriela Firea a fost acuzată de kitch şi de „pandelizarea” Capitalei. Explicaţiile Primăriei Bucureştiului: "Conform viziunii scenografice, decorul aduce în atenţia publicului valorile estetice naţionale autentice, prin reinterpretarea motivelor tradiţionale, dar şi prin elemente supradimensionate şi personaje de poveste, spre încântarea copiilor”. Iepurele uriaş ar face parte din „cultura şi valorile autentice româneşti". 

Citeşte şi:

Dragoş Buhagiar, realizatorul decorului Târgului din Piaţa Constituţiei: „Am păstrat iepurele şi găina din raţiuni financiare; elementul de noutate sunt ouăle”

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite