Cum au fost încălcate ultimele dorinţe ale fiicei lui Lucian Blaga şi ale marelui poet

Publicat: 18.11.2021 17:59

Ultima actualizare: 02.08.2022 09:53

Dorli Blaga şi-a consacrat o mare parte din viaţă muncii de recuperare şi valorificare a operei eminentului poet şi filosof. FOTO: Arhivă personală

Dorli, singura fiică a lui Lucian Blaga, ultimul descendent al familiei care mai purta numele marelui poet, a fost înmormântată, joi, în discreţie, aşa cum şi-a dorit. Din păcate, ultimele dorinţe atât ale lui Dorli, cât şi ale lui Lucian Blaga, au fost ignorate

Ana-Dorica „Dorli” Blaga (91 de ani), fiica filosofului, poetului şi dramaturgului român Lucian Blaga, a fost înmormântată, joi, în cimitirul din Lancrăm. La ceremonia religioasă, care a început în jurul orei 12.00, au participat membri ai familiei şi un cerc restrâns de cunoştinţe, exact aşa cum şi-a dorit fiica marelui poet român. Conform Ziarului Faclia, Într-un carneţel în care Dorli Blaga a aşternut ultimele dorinţe găsim următoarele menţiuni, scrise de mână: „Deces: 1. niciun anunţ oficial, 2. Cimitirul Lancrăm, cu L.B. şi C.B. (Lucian Blaga şi Cornelia Blaga”).

Familia regretatei Dorli Blaga s-a arătat dezamăgită, la înmormântare, de faptul că una dintre ultimele dorinţe ale celei care şi-a consacrat o mare parte din viaţă muncii de recuperare şi valorificare a operei eminentului poet şi filosof - anume discreţia cu privire la decesul său - nu a fost respectată. Primul care a anunţat trista veste a fost realizatorul TV, Dan Negru, care a scris miercuri, în jurul amiezei, pe Facebook: „A murit fiica lui Blaga, Dorli Blaga. Postarea de mai jos e degeaba de acum. Sunt mâhnit ca n-am reuşit sa-mi conving colegii din TV aşa cum am scris atunci, aici...” Asta în ciuda faptului că toate rudele şi cunoştinţele informate despre deces au primit instrucţiuni clare să păstreze discreţia, aceasta fiind una dintre ultimele dorinţe ale fiicei lui Blaga. Decesul s-a produs marţi, după-amiază, în azilul de bătrâni din judeţul Albă, unde era internată de mai mulţi ani. Înainte, Dorli Blaga locuise în Bucureşti.

„Blestemul” familiei Blaga

Şi cealaltă dorinţă a lui Dorli Blaga, înmormântarea în cimitirul Lancrăm, alături de părinţii ei, este un motiv de întristare pentru familie. În 2004, autorităţile locale au construit, la câţiva metri de locul de veci unde se odihneşte marele poet, o sală de sport, încălcând astfel o altă dorinţă testamentară, de data aceasta a lui Lucian Blaga. „Cu câţiva ani înainte de moarte, Lucian Blaga şi-a ales locul unde să fie înmormântat, şi anume în vechiul cimitir al bisericii din Lancrăm, şi în aşa fel aşezat încât, cum chiar el spune testamentar, «de lângă mormânt se văd în zare, peste copaci, peste crânguri, Râpile Roşii»”, se arăta într-un memoriu trimis de 152 de personalităţi culturale şi rude ale lui Lucian Blaga, în 2004, preşedintelui de atunci al României, Ion Iliescu, patriarhului Bisericii Ortodoxe Romane, PF Teoctist, premierului Adrian Năstase şi ministrului Culturii şi Cultelor, Răzvan Theodorescu.

Râpa Roşie, supranumită şi micul canion al României, este unul dintre cele mai spectaculoase monumente naturale ale ţării, constând într-o rezervaţie geologică din argilă roşie, formată acum mai bine de 60 de milioane de ani.

Citește și: Răspunsul dezarmant primit de o familie care vrea să revină acasă din Italia şi a întrebat pe un forum: „Cum e la Cluj?“

În faţa mormântului marelui poet Lucian Blaga a fost construită o sală de sport. FOTO: matricea.ro

„Testamentul marelui creator, călcat în picioare”

Regimul comunist a interzis lucrările lui Lucian Blaga, dar măcar a permis familiei să-l înmormânteze exact aşa cum el a dorit, în timp ce acum, autorităţile locale din Lancrăm şi Sebeş sunt mai necruţătoare şi mai batjocoritoare faţă de memoria lui Blaga decât fostul regim, se arăta în memoriu: „În acest moment, cimitirul din Lancrăm este desfigurat şi profanat de construirea unei hale de metal. Scheletul halei, lipit de spatele cimitirului pe toată lăţimea lui, obturează complet perspectiva către orizontul şi peisajul consacrate de filosofia şi lirică a lui Blaga. Ridicarea la numai câţiva metri de mormântul sau a acestei hale metalice anulează şi calcă în picioare testamentul marelui creator.” Printre semnatari, s-au numărat: Constantin Bălăceanu-Stolnici, Dorli Blaga, Ana Blandiana, Doina Cornea, Emil Hurezeanu, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Octavian Paler, Horia-Roman Patapievici, Marta Petreu, Victor Rebengiuc etc.

Deşi construcţia nu avea aviz de la Comisia de Monumente, autorităţile au decis că ea nu poate fi demolată/mutată.

În acelaşi peisaj dezolant a fost înmormântată, joi, Dorli Blaga, fiica marelui poet, dramaturg şi filozof.

Cine a fost Dorli Blaga

Dorli Blaga s-a născut la 2 mai 1930, la Berna, Elveţia. Până în 1939, trăieşte cu părinţii - Lucian Blaga şi Cornelia Brediceanu, în mai multe ţări din Europa: Elveţia, Austria, Portugalia şi Franţa. Apoi, familia se stabileşte la Cluj. Dorli începe liceul la Sibiu, apoi, în 1946 familia revine la Cluj. Aici devine studentă a Facultăţii de Fizică, iar în 1956 se căsătoreşte cu profesorul universitar Tudor Bugnariu. Între anii 1967-1972, lucrează la Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Comisia Plan Sinteză, iar apoi devine responsabilă pentru publicaţia „Cercetare ştiintifica dezvoltare tehnologică”, publicaţie realizată pe baza documentelor UNESCO şi ONU. Din 1991 lucrează la Senatul României în calitate de expert cu documentaţia privind NATO. Fiind „delegată” de chiar Lucian Blaga să îi administreze opera, toată activitatea extraprofesională a fost consacrata acestei datorii.