Culturile de toamnă au fost salvate. Rapiţa a crescut ca la carte în Bărăgan

Culturile de toamnă au fost salvate. Rapiţa a crescut ca la carte în Bărăgan

Culturile de toamnă au avut condiţii propice pentru dezvoltare

După ce inundaţiile din primăvară şi arşiţa verii i-au făcut pe fermierii din Bărăgan să-şi blesteme zilele, a răsărit soarele. Culturile de toamnă au prins putere, iar rapiţa, cea mai mare suprafaţă cultivată, a crescut ca la carte.



Agricultorii spun că nu se tem de vremea rea, deoarece culturile au scăpat de ce a fost mai rău. „Chiar dacă temperaturile scad mai mult şi ajung la minus 1, minus 2 grade, credem că nu vor fi probleme. Plantele s-au dezvoltat frumos, au scăpat de cea mai grea perioadă. Rapiţa e superbă”, spune Mariana Hărmănescu, referent la Direcţia Agricolă Călăraşi.

Rapiţa ocupă în prezent un loc deosebit de important în economia mondială ca sursă de uleiuri vegetale, fiind utilizată atât în alimentaţie, cât şi în industrie. Rapiţa e rentabila pe sole mari şi cu respectarea tuturor verigilor tehnologice - tratamente, fertilizări, recoltare în optim cu maşini bune şi bine reglate. Altfel, e nerentabilă. În acest an, peste 51.000 de hectare au fost cultivate cu rapiţă, iar producţia medie la hectar a fost în Bărăgan de 2.500 kilograme, spre deosebire de anul trecut când au fost recoltate 2.800 kilograme la hectar.

Campanie dificilă

Deşi campania arat şi însămânţări a fost una dificilă, agricultorii nu s-au dat bătuţi.  Toamna cu temperaturi extreme pare să le râdă în nas agricultorilor. După ce recoltele au fost compromise, calendarul însămânţărilor a fost şi el dat peste cap de vremea cu toane: când e foarte cald, când vin zile prea reci. În Lunca Dunării au fost cele mai mari probleme pentru că aici nu a plouat toată vara. Oamenii se tem acum de ce este mai rău:  din cauza vremii  schimbătoare ar putea fi calamitate şi culturile de primăvară.

”Dacă vine un ger, va fi vai şi amar de noi! Ne lasă cu ochii în soare. Deocamdată, nu ne putem bucura, e frumos, e iarbă verde, să ne vedem la toamnă când curge recolta în camioane. Ca să ai o recoltă ca la carte trebuie să investeţi serios, să faci tratamente, îngrăşăminte, e de muncă”, spune Aurelian Dobre, fermier din Ciocăneşti care are în administrare peste 500 de hectare de teren agricol.

Cu toate acestea, cheltuielile rămân: fermierii au credite la bănci, angajaţi şi arendă de plătit, investiţii de făcut şi animale de hrănit.

Însămânţările sunt în grafic

Până la această dată, calendarul însămânţărilor în Bărăgan a fost respectat. Oamenii au făcut eforturi să cultive pământul ca să avem ce mânca. 96% din suprafaţa de 208.155 hectare din judeţul Călăraşi a fost însămânţată, adică 198.941 hectare. Grâul ocupă cea mai mare suprafaţă, peste 110.000 hectare, urmat de rapiţă, cu 42.515 hectare.

Grădiştea şi Ciocăneşti, la pământ

După ce seceta a făcut prăpăd în judeţul Călăraşi, agricultorii aşteaptă acum banii pentru acoperirea pagubelor. 170 de fermieri au depus dosare la Direcţia Agricolă, pentru o suprafaţă de 16.895 de hectare distruse. Ei nu vor primi mai mult de 400 de lei pe hectar pentru porumb şi floarea soarelui.
Din decembrie şi până la începutul lunii mai, în judeţul Călăraşi, ploile şi gerul au pus la pământ tot ce-au întâlnit în cale. Bărăganul a avut de suferit din cauza precipitaţiilor abundente care au creat adevărate lacuri pe câmpurile din Lunca Dunării. Umiditatea excesivă a compromise peste 16.000 de hectare de culturi agricole şi a făcut imposibilă însămânţarea în campania de primăvară.

Cele mai multe stricăciuni au fost la grâu, rapiţă şi orz, în zonele: Boianu – Sticleanu, Borcea de Sus, Călăraşi – Raul, Unirea – Jegălia – Gâldău, Terasa Călăraşi, Greaca – Argeş – Chirnogi, Olteniţa – Surlari – Dorobanţu, Valea Dâmboviţei, comuna Roseţi. În vară, cum a început căldura, au fost puse la pământ plantele din Grădiştea, Ciocăneşti, Dichiseni, Mănăstirea, Borcea. În prezent, valoarea pagubelor se ridică la 36 milioane de lei.

Vă recomandăm şi:

Toiul recoltelor. Şeful Direcţiei Agricole Călăraşi: "Preţul este în continuare mic la cereale, aici e buba”

Idei de afaceri mici în agricultură

Fonduri europene 2015. Soluţia pentru a obţine bani mai uşor în agricultură

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările