Ce afecţiuni predomină masiv la morţii de COVID. Medic: Măi, om bun, du-te şi vaccinează-te!
0
Frica de tromboze îi ţine pe mulţi români departe de vaccinul anti-COVID. Un cunoscut medic explică, pe înţelesul tuturor ce sunt trombii, cum şi când se formează, dar şi care sunt principalele comorbidităţi pe care le aveau cei ucişi de COVID.
Gabriel Diaconu, medic psihiatru, a postat pe pagina sa de socializare un mesaj în care vorbeşte cu lux de amănunte despre tomboză şi vaccinuri, dar şi despre principalele afecţiuni pe care le aveau cei 40.000 de români ucişi de COVID:
Bezna. Trombi şi vaccinuri.
Semnele idioţeniei sunt ca un şirag de mărgele. Oamenii tind să le poarte la vedere, ba să se mai şi laude cu ele, ori să aştepte complimente. Noi, românii, avem o vorbă frumoasă care însumează aceste trăsături: fudulie.
E timpul să lămurim, o dată pentru totdeauna, o chestiune. Asta pentru că oamenilor le frică, spaimă, îi terorizează (la limită) ideea de a se vaccina anti-COVID. De ce le este lor frică?
De tromboze.
Rog cititorul să facă, aici, o pauză, şi să caute în propria conştiinţă, pe cât de simplu se pricepe, o definiţie a trombului. Înainte, deci, de-a continua lectura, omul ar face bine să îşi pună problema: ştiu, sau nu, ce este acela un tromb?
Risc o speculaţie că, deşi e un cuvânt pe buzele tuturor, majoritatea zdrobitoare habar nu are ce este acela un tromb. Ar putea să fie un fel de mâncare, ar putea fi o specie de ferigă, ar putea fi un peşte exotic sau un extraterestru. Totuna.
Drept urmare se desprinde o concluzie intermediară: oamenilor le este frică de ceea ce nu ştiu. De necunoscut. Nu pretind că, odată citite aceste rânduri, oamenii vor ”şti” sau vor ”înţelege” trombul, respectiv tromboza. Dar mă simt obligat să ofer o explicaţie.
Mai mor celule, se mai rup vase
Ca să pricepi ce este un tromb, trebuie să înţelegi sângele.
Sângele nu este un lichid roşu şi-atât. Sângele este o minunăţie, un fluid inteligent, plin de viaţă şi dătător de viaţă, a cărui reţetă poate fi rezumată la două mari categorii de elemente: unele lichide (plasma), respectiv unele solide (celule, proteine care ”cară” diverse lucruri pe ele, minerale).
Părţile solide ”umblă” prin plasmă. Dar nu umblă oricum. Umblă prin plasmă, în curgerea lor prin vase, de-o manieră deşteaptă şi, de cele mai multe ori, ordonată. Ca să înţelegeţi, există o ramură întreagă a biofizicii dedicată curgerii fluidelor inteligente numită ”reologie” (de la ”rhea”, curgere în greacă).
Acest umblet al celulelor prin plasmă, prin vase, spunem că este ”laminar” într-o situaţie obişnuită, fiziologică, respectiv ”turbulent” la diverse răspântii, intersecţii anatomice (unde ies artere, unde există valve, unde există curbe anatomice făcute de vase). Curgerea laminară e ca mersul pe autobahn-ul nemţesc: fiecare pe banda lui. Turbulent e ca în rond la Mioriţa.
Infrastructura pe unde umblă sângele NU este perfectă. Se mai strică. Mai mor celule. Mai apar leziuni mecanice. Se mai rup vase. Se mai înfundă vase din diverse motive.
Sângele, care se află în COMUNICARE permanentă cu vasul prin care curge, are o abilitate spectaculoasă: anume de-a ”repara”, de partea lui, stricăciuni pe drum.
Cum face el asta? Păi are două lucruri foarte şmechere, dedicate procesului (un fel de ”forţă de intervenţie rapidă”): trombocite (sau plachete), respectiv nişte proteine dedicate, numite ”factori de coagulare”, pe de o parte, fibrinogen şi enzime speciale, pe de altă parte.
Deci, ca în bancul cu evangheliştii care erau trei, Luca şi Matei, unul dintre ei: trombocite, factori de coagulare, fibrinogen şi enzime. Sau ”acul şi peticul”.
Este dependent de bubă
TROMBUL este aglomerarea de fibrină (care se face din fibrinogen), plachete şi alte elemente figurate (celule roşii şi albe) care ”peteceşte” leziunea.
Trombul e şi el o chestie foarte şmecheră, pentru că nu e un dop tâmpit şi-atâta tot. Orice om s-a tăiat vreodată la deget, sau s-a julit, a văzut cum arată un tromb (mai e numit şi cheag): la început e moale, după aia e tare.
Petecul acesta trece printr-un proces de evoluţie în sine. Cât timp stă acolo, ca schelele pe clădire, în spate alte celule lucrează frenetic şi de zor să ”refacă” stricăciunea. Când se termină ”lucrarea” are loc ”liza” (sau ”topirea” lui), care ar merita şi ea o poveste dar asta e altceva.
Sângele, trebuie iarăşi afirmat clar şi răspicat, se coagulează/ anti-coagulează MEREU. E într-un echilibru, spunem noi, dinamic. Dar cascada coagulării, sau momentul iniţierii formării trombului, este dependent de leziune. De bubă. De rană. De disfuncţie - în mod obişnuit - a membranei cele mai intime a vaselor (îi spunem endoteliu).
Prin excepţie la afirmaţia de mai sus, în situaţii particulare, excepţionale sau/ şi severe, această cascadă de formare a trombilor, sau coagulare, poate începe fără o leziune endotelială.
Îi spunem ”coagulare INTRA-vasculară”, cu sau fără diseminare (împrăştiere).
Un caz la un milion de doze
Cum e cazul în COVID-19, unde aberaţia inflamatorie cauzată de virus strică echilibrul dinamic al sângelui în a doua fază de boală, când de fapt COVID, dintr-o infecţie respiratorie, devine o boală a sângelui, şi apoi mori din două una: ori de pneumonie, ori de tromboză diseminată.
Vaccinurile anti-COVID NU dau tromboze. Repet: vaccinurile anti-COVID NU dau tromboze. Toate cazurile de tromboză observate după vaccinarea cu două vaccinuri (Astra Zeneca respectiv Johnson&Johnson) au avut loc la persoane care aveau o formă rară de tulburare a coagulării, deci o PREDISPOZIŢIE (vulnerabilitate) anterioară foarte rară, anume o mutaţie a factorului 4 de coagulare extrem de rară. Dintre aceştia, majoritatea avuseră şi ANTERIOR fenomene trombotice.
Cazurile raportate au avut o frecvenţă de apariţie de un caz la un milion de doze.
Prin comparaţie, majoritatea zdrobitoare a persoanelor cu probleme de coagulare NU au avut urmări trombotice. Dimpotrivă, aceşti oameni TREBUIE vaccinaţi.
De ce? Pentru că, dacă fac COVID, şansa de a face - din pricina bolii - complicaţii de tip tromboză e mare. De ordinul 15 - 20% şanse, posibil şi mai mult dacă oamenii au şi alte boli, că vorbim de insuficienţă venoasă, diabet, hipertensiune, antecedente de infarct miocardic sau accidente vasculare.
Deci RISCUL de a face tromboză din cauza vaccinului, comparat cu boala (”hai să ne imunizăm natural”) este de milioane de ori MAI MIC.
Ezită să recomande vaccinarea
Am colegi hematologi, cardiologi, specialişti în dermatologie, reumatologie etc (unde problemele ”de sânge” sau ”de vase” sunt frecvente) şi care, spre stupoarea mea, ezită să recomande vaccinarea anti-COVID.
DE CE?
N-am învăţat toţi aceeaşi biofizică, aceeaşi fiziologie şi fizio-patologie? N-am memorat toţi aceeaşi cascadă a coagulării? Nu practicăm toţi aceeaşi medicină? Nu citim toţi aceleaşi cărţi, aceleaşi studii?
Măi om bun: dacă te ştii cu varice ale membrelor, sau cu insuficienţă venoasă, sau cu hipertensiune sau diabet, du-te măi şi vaccinează-te. COVID-19 omoară. Vaccinul nu. Fă-ţi acest pustiu de bine.
Iar tu, dacă eşti hematolog sau oncolog sau dermatolog, judecă medical până la capăt vremurile acestea pe care le trăim, şi întoarce-te la judecata medicală de fond, nu bazaconiile care circulă pe buzele tuturor impostorilor.
Rişti să-ţi moară pacientul de COVID, cum deja s-a întâmplat atât de mult.
Vaccinul salvează vieţi
Vreţi să ştiţi care sunt principalele ”comorbidităţi” pe care le tot anunţă autorităţile la cei decedaţi de COVID, toţi cei peste 40 de mii de români MORŢI de corona până acum?
Boli ale inimii şi vaselor (vezi mai sus): hipertensiune, istoric de cardiopatie ischemică, infarct miocardic, accident vascular, insuficienţă venoasă cronică) diabet zaharat (vezi mai sus), plus minus consum cronic de alcool, boli ale sângelui care apar în afecţiuni cronice ale ficatului, sau alte boli sistemice (de plămâni, dar şi cancere, leucemii) În rândul celor morţi de COVID predomină MASIV cei care aveau probleme de coagulare secundare bolilor lor primare.
Acesta este principalul motiv pentru care vaccinul SALVEAZĂ VIEŢI. Pentru că previne performant coagulopatia COVID. Pentru că previne tromboza COVID. Pentru că previne moartea prin afectarea multiplă a organelor corpului, pe lângă plămâni.
Să mă ierte istoria, dar suntem datori, în faţa ei, să afirmăm toate aceste adevăruri, şi să facem asta până răguşim în faţa omului de rând. Viaţa lui e în joc, nu ştiinţa noastră.
Vă mai recomandăm şi:
Medic, mesaj pentru premierul Cîţu: Ce faceţi e nebunie curată, este criminal! O spun ca psihiatru
Se încarcă comentariile...
