Din ce cauze facem gastrită şi care sunt principalele simptome

Simţi dureri la stomac, ai senzaţii de vomă şi de leşin, transpiri din motive inexplicabile? Dacă da, atunci trebuie să ştii că ai suficiente motive să mergi la doctor. Acestea sunt semne ale gastritei, o afecţiune care se caracterizează prin inflamaţia mucoasei gastrice, provocată de factori externi sau interni.

Din punctul de vedere al evoluţiei bolii, gastrita poate fi acută sau cronică. 

Gastrita acută apare ca efect imediat al unor factori interni, precum refluxul bilei din duoden în stomac, mai ales în urma unor intervenţii chirurgicale, sau al unor factori externi, cum ar fi abuzul de băuturi alcoolice, de alimente condimentate şi greu digerabile.

”Gastrita este una dintre cele mai frecvente afecţiuni cu care ne întâlnim în practica de zi cu zi. Este legată poate şi de stilul actual de viaţă, poate şi de stresul din ziua de astăzi, de alimentaţia nesănătoasă, de lipsa de mişcare, de consumul de alcool, de fumat”, spune medicul gastroenterolog Andreea Ursăchescu.  

În fază acută, gastrita este caracterizată prin dureri epigastrice, în capul pieptului, de intensitate variabilă, care apar de obicei după mesele mai condimentate sau mai greu digerabile, senzaţie de balonare, de saţietate.

”Diagnosticul se stabileşte în primul rând pe baza unor simptome. Cea mai frecventă cauză pentru care pacientul vine la noi este durerea, care este de diverse intensităţi, pe care pacientul o resimte fie ca pe o jenă, fie ca pe un disconfort abdominal, fie ca pe o arsură, ori ca pe o durere puternică, sfâşietoare, care apare de obicei în etajul abdominal superior, în epigastru. Durerea este însoţită de obicei de greaţă, de vărsături, balonare, de senzaţia de plenitudine gastrică; adică pacientul are impresia că rămâne cu stomacul umflat mult timp după ce şi-a încheiat masa.  La patru, cinci ore, încă mai simte că are ceva în stomac. Mai este senzaţia de saţietate precoce. Simte că a luat două muşcături şi masa lui s-a încheiat pentru că deja s-a săturat” dr. Andreea Ursăchescu

Cea mai frecventă cauză a gastritei este infecţia cu Helicobacter pylori, o bacterie care stă la nivelul stomacului şi determină diverse afecţiuni ale stomacului

Infecţia cu Helicobacter pylori este foarte frecventă, după unele estimări peste jumătate din populaţia globului fiind afectată. Gazda principală este omul, în mod particular stomacul. Sursele de infecţie sunt reprezentate de sucul gastric, salivă şi materiile fecale provenite de la omul infectat. ”Infecţia cu Helicobacter pylori are o incidenţă foarte mare. Practic, 70 la sută dintre noi avem această bacterie şi nu ştim, pentru că 70 la sută suntem asimptomatici”, spune medicul gastroenterolog.

Există însă multe alte cauze ale gastritei. Poate fi provocată, de exemplu, de consumul de medicamente. Potrivit medicului Andreea Ursăchescu, printre medicamentele care afectează în mod direct stomacul sunt cele de tipul aspirinei, ibuprofenului, ketoprofenului şi, în general, toate antiinfamatoriile nesteroidiene.

O altă cauză a gastritei este consumul de alcool, combinat cu o alimentaţie nesănătoasă.

”Mai există gastrite determinate de stres combinat cu alimentaţia neadecvată. Sunt foarte mulţi pacienţi în ziua de azi care au o alimentaţie nesănătoasă şi mă refer aici la consumul de cărnuri grase, prăjeli, tocături, mezeluri, cârnaţi, mici, condimente, băuturi carbogazoase, sucurile acestea acidulate, dulciurile concentrate. Toate acestea, împreună cu un stil de viaţă nesănătos, cu fumatul şi consumul de alcool, pot să determine inflamaţii la nivelul mucoasei gastrice, respectiv gastrită”, explică medicul Andreea Ursăchescu, specialist în gastroenterologie.

Vizita la medic nu mai poate fi deloc amânată atunci când apar dureri violente epigastrice, greţuri, vărsături cu caracter mucos, flatulenţă, stare de rău general şi uneori febră. Deşi este o afecţiune destul de comună, gastrita poate da reale bătăi de cap atunci când vine vorba de diagnosticare. Cea mai sigură metodă de diagnosticare a gastritei este endoscopia digestivă superioară.

”Ulcerul, gastrita şi toate afecţiunile care ţin de stomac, de tub digestiv, în general, de organele cavitare şi nu de cele parenchimatoase, cum este ficatul sau splina, se diagnostichează numai prin metode endoscopice. De asemenea, pacientului i se recoltează un set de analize. Medicul va face însă şi o ecografie abdominală, chiar dacă aceasta nu pune niciodată în sine diagnosticul de gastrită. Se efectuează pentru a exclude practic alte afecţiuni ale tractului digestiv. Ar putea avea litiază biliară, pietrele la fiere. În 20 la sută din cazuri, colica biliară poate să doară exact ca gastrita, în epigastru, şi nu doare în partea dreaptă, cum este clasic, cu iradiere la umăr. De asemenea, poate fi o pancreatită acută”, spune medicul Andreea Ursăchescu.     

Prin tratament şi dietă adevată, gastrita este tratabilă în sută la sută dintre cazuri. În caz contrar, spune medicul buzoian, boala evoluează, dacă pacientul ignoră toate simptomele.

”Dacă stilul lui de viaţă rămâne dezordonat, boala poate să avanseze şi să genereze diferite complicaţii. Spre exemplu, bolnavul poate să facă un ulcer. Ulcerul poate şi el, la rândul lui, să sângereze, să ajungă la o hemoragie digestivă, să perforeze, să ajungă la operaţie. Sunt tot felul de complicaţii la care nu am rvea să ajungem. De aceea este bine ca de la primele simptome  măcar să vină să ceară sfatul unui medic, ca să i se pună un diagnostic corect, să primească un tratament corect.

Netratată, gastrita acută se poate croniciza, ducând la complicaţii severe. În funcţie de aspectul mucoasei, gastrita poate fi erozivă şi hemoragică, nonerozivă nespecifică şi specifică.