„Medicul fără de arginţi“ Vasile Voiculescu. De ce l-au băgat comuniştii în puşcărie la 74 de ani

„Medicul fără de arginţi“ Vasile Voiculescu. De ce l-au băgat comuniştii în puşcărie la 74 de ani

Vasile Voiculescu FOTO creştin-ortodox.ro

Scriitorul Vasile Voiculescu, autorul ”Poemelor cu îngeri”, a fost de profesie medic. I s-a spus ”medicul fără de arginţi” pentru că trata pacienţii sărmani fără să le ia bani şi chiar le cumpăra medicamente din propriul buzunar. La 74 de ani, Vasile Voiculescu a fost aruncat de comunişti în temniţa de la Aiud.

Ştiri pe aceeaşi temă

Rămas în istoria literaturii române drept ”Poetul îngerilor”, Vasile Voiculescu a fost prozator, dramaturg şi medic. Întreaga sa existenţă a stat sub semnul dragostei de semeni, credinţei şi mărinimiei. ”De n-aş fi ajuns medic, aş fi fost preot”, mărturisea scriitorul care şi-a petrecut ultimii ani din viaţă în sihăstrie.

Vasile Voiculescu s-a născut pe 13 octombrie 1884, în familia lui Costache şi Sultana Voicu.Înscris la şcoala din Pleşcoi, apare în matricolele unităţii sub numele de Voiculescu. A urmat cursurile liceale la Buzău şi Bucureşti, terminând liceul la Colegiul  “Gheorghe Lazăr”.

Atras de literatură de pe băncile şcolii, tânărul Voiculescu s-a înscris iniţial la Facultatea de Litere şi Filosofie. Prins între pasiunea pentru literatură şi atracţia pentru medicină a abandonat prima facultate şi s-a înscris la Facultatea de Medicină. În memoriile sale de mai târziu, povestea cum s-a ”luptat” între cele două pasiuni.
 
Din anii întâi de litere, psihofizica şi psihopatologia, dincolo de Sergio, Wundt şi Hofding, m-au dus la medicină, pe urmele lui Vaschide, ale lui Pierre Janet şi ale lui Wiliam James, cu experienţa lui religioasă. Am alergat la tot ceea ce atunci  ispitea o minte înţărcată de credinţă şi hrănită ştiinţificeşte: materialism, pozitivism, evoluţionism, Littré, Claude Bernard, Aug. Comte, Darwin, Spencer. La începutul lumii, ziceam cu ei, va fi fost Dumnezeu, aşa cum la începutul pomului a fost sămânţa. Dar cine mai caută sâmburele în haosul teluric din care a răsărit tulpina? Dumnezeu stă sus, în roadele ramurilor noastre. La o parte, deci, cu fastele şi arhivele cosmologiilor divine. Dar ramurile îmi rămâneau mai sterile. Nemulţumit, am dezertat şi am trecut la vrăjmaş”
 
A absolvit medicina în 1909 şi s-a specializat în chirurgie.  S-a căsătorit cu Maria Mitescu, studentă şi ea la Medicină femeia alături de care va rămâne toată viaţa şi cu care a avut cinci copii.
  
Medicul fără de arginţi
 
A profesat ca medic într-un sat din Gorj. Şi-a căpătat porecla de ”medicul fără de arginţi” pentru că a făcut din medicină mai mult o pasiune, decât o profesie. A ajuns medicul sărmanilor pe care îi trata fără bani , ba chiar le cumpăra medicamente din propriul buzunar. A participat ca medic la Războiul de Independenţă. Tratând bolnavii de pe front s-a îmbolnăvit de tifos, frebră tifoidă şi icter. A refuzat să-şi ia concediu de boală şi a continuat să-şi exercite profesia în mijlocul răniţilor, până la terminarea războiului. Curajul său a fost răsplătit cu  decoraţia “Steaua României cu spade”.  În literatură a debutat în 1912 cu poezia ”Dorul” apărută în revista ” Convorbiri literare”. Primul volum de poezii l-a publicat în 1916, iar în 1920 a devenit membru al  “Societăţii Scriitorilor Români”.
 
M-am măsurat cu visul şi am ieşit învins - Vasile Voiculescu
Un om de o bunătate serafică pe care o arăta oricui. Medicul care nu critica pe nimeni şi înţelegea pe toată lumea. Aşa îl evocă cunoscuţii pe doctorul Vasile Voiculesc, ajuns în 1922 medic şi profesor de igienă la Institutul Pompilian din Bucureşti.


Din cauza convingerilor sale democratice, medicul şi scriitorul Vasile Voiculescu a avut de suferit după instalarea regimului comunist. Instalat în funcţia de director de programe culturale la Radio România, Voiculescu a fost înlăturat în 1946. Cea mai grea lovitură a fost moartea soţiei, răpusă de o hemoragie cerebrală în 1946. Profund afectat de pierderea femeii care i-a stat alături toată viaţa, Vasile Voiculescu a dus o viaţă de sihăstrie în următorii 20 de ani. Până la finalul vieţii, nu a mai publicat nimic.
 
Aruncat în închisoare la 74 de ani
 
A început să frecventeze cercul religios “Rugul Aprins” de la mănăstirea Antim, asociaţie de intelectuali vânată şi desfiinţată de autorităţi în 1948. Din cauza faptului că a păstrat de-alungul anilor legături cu intelectualii de la ”Rugul Aprins”, Voiculescu a  intrat în vizorul comuniştilor. La 74 de ani, în Duminica Paştelui, pe 5 august 1958 a fost arestat şi pus sub acuzare pentru infracţiunea de “uneltire contra ordinii sociale”.
 
După un proces lung în care a fost anchetat şi chinuit de atorităţi, scriitorul a fost condamnat la 5 ani de închisoare. A fost ţinut în temniţele comuniste de la Aiud şi Jilava. În închisoare s-a îmbolnăvit de TBC şi a fost imobilizat la pat. Mărturiile colegilor de închisoare despre Voiculescu demonstrează că mărinimia medicului nu dispăruse nici în cumpliţii ani de detenţie.
 
”Era impresionantă purtarea lui de faţă de toţi cei din jur. Se hrănea parcă din Duh Sfânt şi era un creştin desăvârşit. Nu-l interesa prea mult hrana, împărţind-o cu ceilalţi.Se crease în jurul lui un cerc de profitori, care uneori îi luau mâncarea fără ca măcar să-l întrebe. Într-o zi, un bolnav, deşi operat, s-a repezit să-i ia mâncarea pe care i-o aduseseră deţinuţii de drept comun. Răspunsul lui la riposta colegilor a fost: «Lăsaţi-l, şi el este creatura lui Dumnezeu şi dacă s-a repezit s-o ia, înseamnă că el are nevoie mai mare decât mine de această mâncare”îl evocă istoricul Vasile Boroneanţ.
 
Vasile Voiculescu a fost eliberat în 1962. Era atât de bolnav încât nu se mai putea deplasa. A murit un an mai târziu, pe 26 aprilie răpus de boala contactată în detenţie.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările