2.000 de kilometri pe jos - preţul plătit de Constantin Brâncuşi pentru viziunea asupra nasului generalului Carol Davila

2.000 de kilometri pe jos - preţul plătit de Constantin Brâncuşi pentru viziunea asupra nasului generalului Carol Davila

Sculptorul Constantin Brâncuşi

Constantin Brâncuşi a plecat la Paris, pe jos, în 1903. Pentru că nu a avut bani de tren, a străbătut peste 2.000 de kilometri de jos. Un an i-a luat drumul până în capitala Franţei.

Ştiri pe aceeaşi temă

La 27 de ani, în 1903, Constantin Brâncuşi a plecat la Paris să-şi întâlnească destinul. A parcurs un drum de peste 2.000 de kilometri, în mare parte pe jos, mânat de dorinţa de a se împlini ca artist.
 
Nu era pentru prima dată când Brâncuşi se aventura să meargă pe jos distanţe uriaşe. Plecase la numai 10 ani de acasă, din Hobita-Peştişani la Craiova, ca să câştige bani.
”Am plecat de la 10 ani, pe jos, din Hobiţa-Peştişani. Tata era gospodar cu slugi în curte. La Craiova, am fost băiat de prăvălie la restaurantul Spirtaru, din faţa gării. Am stat şase ani şi munceam câte 18 ore zilnic. La ceasurile trei dimineaţa, mă sculau birjarii cu ciocănitul codiriştii de la biciuşcă în uşa odăiţei unde dormeam. Veneau pentru muşteriii de la trenurile matinale şi cereau, înainte de a pleca încărcaţi de pasageri, să-i servesc cu crenvurşti calzi, pelin rece şi hrean iute”, avea să povestească sculptorul despre prima plecare de acasă, din copilărie.
La Craiova, Brâncuşi a făcut Şcoala de arte şi meserii şi mai apoi a ajuns în Bucureşti. Şi-a vândut moştenirea primită de la părinţi pentru a studia la Şcoala de Belle Arte din Capitală. 

 
Le-a întors spatele celor care i-au cerut să-şi modifice opera
 
Momentul plecării la Paris, pe jos, a fost urmare a unui moment de revoltă a tânărului artist. A primit prima comandă pentru o lucrare când avea 27 de ani. I s-a cerut să realizeze bustul generalului Carol Davila de la Spitalul Militar.

Cu banii pe care ar fi urmat să-i ia pe lucrare, Brâncuşi voia să meargă la Paris, cu trenul, pentru a-şi continua studiile. Cei care au comandat lucrarea i-au plătit tânărului artist jumătate de sumă înainte, urmând ca restul banilor să fie achitaţi după ce lucrarea era finalizată.
 
Viziunea artistului asupra generalului Carol Davila (foto dreapta) n-a fost însă ceea ce au aşteptat cei care îl plătiseră. Unii dintre membrii Consiliului, care comandase lucrarea, au fost nemulţumiţi de felul în care arăta bustul făcut de Brâncuşi. Recepţia lucrării nu a fost acceptată şi lui Brâncuşi i s-a cerut să micşoreze nasul generalului şi să aducă ajustări la epoleţi.
 
Revoltat, sculptorul care avea doar 27 de ani, le-a întors spatele celor care îi comandaseră lucrarea şi a refuzat să aducă vreo modificare bustului.
 
În felul acesta şi-a pierdut jumătate din banii promişi şi orice şansă de a mai ajunge la Paris cu trenul, aşa cum intenţionase. 
 
Ar fi fost o munca uşoara, dar ca de prostituată, care mi-ar fi adus cei câţiva bani cât îmi trebuiau ca să-mi plătesc un bilet de drum de fier până la Paris. Dar ceva se înnăscuse în mine şi nu am mai putut rabda. Am făcut stânga-mprejur, fără nici un salut militar, spre marea panică si spaimă a doctorului Gerota şi dus am fost”, a povestit Brâcuşi, peste ani, despre întâmplarea care l-a determinat să parcurgă drumul pe jos.


A muncit la Viena şi Munchen
 
Înainte să înceapă parcurgerea celor peste 2.000 de kilometri, Brâncuşi s-a dus în satul natal, la Hobita, pentru a-şi lua rămas bun de la mama sa. A plecat de la Hobita, pe jos, până la Viena. A rămas o vreme la Viena muncind într-un atelier ca decorator de mobilier.
 
Aici a vizitat celebre muzee şi a putut vedea opere de artă despre care doar auzise în România. Din capitala Austriei a parcurs alte câteva sute de kilometri,tot pe jos, până la Munchen. Şi aici a făcut un popas de şase luni în care muncit pentru a câştiga bani. A plecat din nou pe jos, străbătând Bavaria şi Eleveţia.
 
A ajuns în 1904 la Langres, în Franţa. După ce a fost prins de o ploaie torenţială în  apropiere de Lunéville, sculptorul s-a îmbolnăvit de pneumonie. O vreme s-a aflat în stare critică şi a ajuns la un spital de măici. S-a recuperat, însă cu un organism slăbit de boală şi-a dat seama că nu are şanse săă ajungă la Paris, pe jos, aşa că, ultima bucată de drum a străbătut-o cu trenul.
 
Spălător de pahare la Paris
 
Ajuns la Paris, Brâncuşi a fost nevoit să muncească ca spălător de pahare într-un restaurant. ”La Paris, am lucrat, la început, pentru a-mi câştiga existenţa, ca spălător de vase în restaurante. Eram un soi de paharnic. Nu turnam vin boierilor. Mă specializasem în spălatul paharelor. Am făcut chiar o invenţie pentru spălatul paharelor cu rapiditate. Până la mine, se spălau în două ape: un rând cu apă caldă şi un rând cu apă rece. Eu am suprimat apa rece şi utilizam numai apă fierbinte. Apa fierbinte dizolva, automat, grăsimile, era igienică şi paharele se şi uscau mai repede… Îmi frigeam buricele degetelor grosolane de sculptor, dar mă resemnasem”, povestea sculptorul mai târziu.
 
Cetăţean francez
 
După drumul de mii de kilometri parcurs din România, până în capitala Franţei, Brâncuşi şi-a văzut visul cu ochii în 1905 când a reuşit să intre la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts. Un an mai târziu a expus pentru prima dată la Paris, în cadrul Salonului de Toamna. Se spune că şi-a transportat singur lucrările cu roaba până la locul expoziţiei.
 
Nu s-a mai întors în România decât în vizite scurte , negăsind în ţară nici susţinere, nici înţelegere pentru opera sa. ” V-am lăsat săraci şi proşti, v-am găsit şi mai săraci şi mai proşti”, le-ar fi spus Brâncuşi rudelor din Hobita, într-una din vizitele făcute în ţară.
 
Brâncusi şi-a depus la 1 august 1951 pasaportul romanesc la Ambasada de la Paris si a cerut cetăţenia franceza, pe care a obţinut-o pe 15 iunie 1952. Sculpttorul a murit la Paris, pe 16 martie 1957, fiind înmormantat in Cimitirul Montparnasse. Ţara adoptivă, Franţa este cea căruia sculptorul i-a lăsat prin testament cele peste 80 de lucrări din atelierul său de la Paris, cu condiţia ca acesta  să fie transformat în muzeu, exact în starea sa originală.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: