Biblioteca Batthyaneum, unde se află faimosul manuscris Codex Aureus, rămâne a Statului Român. Justiţia s-a opus retrocedării către Biserica Catolică

Biblioteca Batthyaneum, unde se află faimosul manuscris Codex Aureus, rămâne a Statului Român. Justiţia s-a opus retrocedării către Biserica Catolică

Aula Magna, celebra sală cu manuscrise vechi de sute de ani

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a respins definitiv cererea Arheipiscopiei Romano-Catolice din Alba Iulia privind retrocedarea clădirii în care funcţionează Biblioteca Batthyaneum, precum şi a bunurilor mobile cu valoare inestimabilă din interiorul acesteia.

Ştiri pe aceeaşi temă

Hotărârea a fost pronunţată marţi, 25 mai 2021. Practic, ICCJ a menţinut hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia din 4 iulie 2018. Recursul instituţiei religioase a fost respins ca „nefondat”. Hotărârea închide definitiv capitolul în cee ceea priveşte viitorul Bibliotecii Bathyaneum din Alba Iulia. 
 
Clădirea şi colecţiile rămân în proprietatea Statului Român, prin Biblioteca Naţională a România, care poate acum să demareze aşteptatul proiect de restaurare. De asemenea, clădirea din Alba Iulia va putea fi deschisă publicului şi va deveni un important punct de atracţie în Cetatea Alba Carolina.
 
Arheipiscopia Romano-Catolică a ”atacat” în instanţa de contecios administrativ şi a solicitat anularea deciziei prin care Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparţinut cultelor religioase din România a respins, în septembrie 2015, cererea acesteia de retrocedare în natură a bunurilor mobile şi imobile din cadrul Bibliotecii Batthyaneum. Este vorba despre fondul de carte, fondul manuscriselor, fondul incunabulelor, colecţia de obiecte liturgice, arhiva Capitlului romano-catolic de Alba Iulia şi a conventului de Cluj, observatorul astronomic cu toată dotarea, colecţia de picturi, colecţia de vestimentaţie ecleziastică, colecţia de minerale, colecţia de numismatică, mobilierul.
 
Biblioteca şi Institutul astronomic Batthyaneum au fost donate Bisericii şi Provinciei Transilvania de episcopul Batthyany Ignac, în 1798, împreună cu clădirea şi terenul aferente. După Marea Unire din 1918, Institutul astronomic şi Biblioteca au rămas în administrarea Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia. Din 1961, Batthyaneum a devenit filială a Bibliotecii Centrale de Stat, actuala Bibliotecă Naţională a României.
 

Patrimoniul Fundaţiei Bathyaneum

 
Curtea de Apel a constatat că imobilul în care funcţionează Observatorul Astrologic şi Biblioteca Batyaneum, împreună cu colecţiile de obiecte, carte şi documente, evidenţiate în inventarele depuse, au constituit patrimoniul Fundaţiei Batyaneum, aşa cum rezultă fără dubiu din traducerea testamentului contelui episcop Ignaţiu Batthyany, redactat la 31 iunie 1798, document tradus de prof. dr. Ioan Aurel Pop şi prof. dr. Buzogany Desideriu, desemnaţi ca şi experţi traducători de către părţile din proces.
 
Clădirea bibliotecii are nevoie de lucrări ample de restaurare
 
Magistraţii au mai susţinut că, din analiza actelor depuse rezultă fără nici un dubiu că proprietarul tabular este Institutul Observatorului Astrologic Romano-Catolic Alba Iulia. ”Susţinerea reclamantei că acesta nu putea să revendice bunul imobil şi bunurile mobile care erau în proprietatea lui până la deposedare deoarece această entitate nu mai există, confirmă situaţia de fapt care a condus la întabularea dreptului de proprietate în favoarea statului român motivat de împrejurarea că fundaţia Batyaneum nu mai există şi nu mai este persoană juridică. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă în mod evident că la data preluării acestui imobil de către Statul roman, reclamanta Arhiepiscopia Romano-Catolice de Alba Iulia nu-l deţinea cu titlu de proprietar, aşadar în mod corect cererea de retrocedare nr. 6458/28.02.2003, formulată în temeiul O.U.G. nr. 94/2000, a fost respinsă”, se susţine în hotărârea instanţei de fond, menţinută la ICCJ. 
 
Imagine de arhivă a clădirii - monument istoric
 
Magistraţii au mai susţinut că Arhiepiscopia avea obligaţia de a proba existenţa dreptului său de proprietate asupra imobilului în discuţie la data preluării acestuia de către Statul Român. ”Din înscrierile cărţii funciare nr. 559 în extenso se constată că primul proprietar al imobilului este Observatorul astronomic înscris cu titlu de posesor la localizare, iar faptul că Arhiepiscopia Romano-Catolică este o autoritate bisericeasca superioară de care «a aparţinut» acesta, nu echivalează cu recunoaşterea în favoarea acestei autorităţi a calităţii de proprietar asupra imobilului în discuţie, contrar susţinerilor reclamantei”, se afirmă în document. 
 

Biserica şi testamentul episcopului Batthyany

 
Arhiepiscopia Romano-Catolice şi-a fundamentat pretenţiile pe faptul că prin testamentul redactat la 31 iulie 1798, episcopul Batthyany Ignac a donat Biblioteca şi Institutul Batthyaneum, Bisericii şi Provinciei Transilvania, încredinţând, astfel, în opinia reclamantei, conducerea bibliotecii şi dreptul de dispoziţie asupra bunurilor mobile şi imobile, în totalitate, Bisericii. 
 
Aula Magna
 
”Fără a nega importanţa istorică si culturală a Testamentului Episcopului Batthyany, instanţa constată că faţă de cele anterior reţinute, din punct de vedere juridic acest act nu are nicio relevanţă probatorie atâta timp cât atestă o situaţie faptică şi juridică la data de 31 iulie 1798, or litigiul dedus judecăţii se raportează la întabularea dreptului de proprietate în favoarea statului român conform încheierii de carte funciară nr. 296 din data de 11.03.1960. Susţinerea reclamantei că î ntre anii 1798 şi 1947 Episcopia Romano-Catolică a fost singurul posesor şi proprietar al Bibliotecii şi al Institutului Astronomic iar prin actul administrativ din 1960 s-a procedat la o preluare abuzivă de către stat, nu poate fi primită fiind contrazisă tocmai de înregistrările din cartea funciară a imobilului în litigiu”, se mai prezizează în hotărâre.
 
Imagine de arhivă a observatorului astronomic
 
Din analiza cărţii funciare nr. 559 a rezultat că imobilul a fost înscris în proprietatea Observatorului Astrologic romano-catolic Alba Iulia, în cotă de 1/1 părţi, de la localizare, adică de la 1878 momentul înfiinţării sistemului de publicitate imobiliară, iar dacă acest imobil se afla atunci în proprietatea şi posesia Episcopiei Romano-Catolice, aşa cum se susţine, ar fi trebuit să fie declarat şi înregistrat în CF cu o atare situaţie juridică. ”Curtea constată că reclamanta nu a probat faptul că imobilul a cărui retrocedare o solicită ar fi existat în patrimoniul său la data când s-a dispus trecerea lui în proprietatea Statului Român, astfel că argumentele sale legate de nevalabilitatea preluării imobilului nu sunt relevante în contextul în care nu a dovedit existenţa titlului său”, se concluzionează în document.
 
Codex Aureus, cel mai valoros manuscris de la Biblioteca Batthyaneum

 

Comoara de la Batthyaneum

 
Biblioteca Batthyaneaum adăposteşte peste 72.000 de unităţi bibliografice între care cele mai valoroase sunt cele 1.778 de manuscrise (peste o sută fiind manuscrise-codice copiate pe pergament din care 66 anluminate), 571 de incunabule şi aproximativ 24.000 de tipărituri din seria Carte veche. Acestora li se adaugă şi circa 45.000 de documente, dintre care cele 17.200 incluse în arhiva istorică. Una dintre cărţile cele mai preţioase din colecţie este un fragment dintr-un manuscris carolingian decorat cu miniaturi, datând din anul 810, scris în latină, cu cerneală de aur, cunoscut sub denumirea de Evangheliarul de la Lorsch. Biblioteca din Alba Iulia păstrează fragmentul care conţine Evangheliile după Sfântul Marcu şi Sfântul Matei). O altă denumire a acestei cărţi, utilizată mai des în România, este Codex Aureus.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările