Acuzaţiile Gabriel Resources la adresa României în procesul de arbitraj privind proiectul minier de la Roşia Montană

Acuzaţiile Gabriel Resources la adresa României în procesul de arbitraj privind proiectul minier de la Roşia Montană

Cariera minieră de la Roşai Montană, zona principală de explotare vizată de compania canadiană

Gabriel Resources, compania care a iniţiat proiectul minier de la Roşia Montană, a făcut publice acuzaţiile aduse Statului Român în procesul de arbitraj prin care solicită daune de 4,4 miliarde de dolari. Compania acuză România că, prin vocea mai multor decidenţi politici, i-a creat ”aşteptări rezonabile” că proiectul se va realiza, aşteptări care nu au fost onorate prin acordarea autorizaţiilor de funcţionare.

Ştiri pe aceeaşi temă

În documentul de peste 400 de pagini se mai afirmă că Statul Român ar fi asigurat compania că va obţine toate profiturile estimate ca rezultate din proiectul său investiţional de la Roşia Montană. Potrivit companiei străine, Statul este cel care s-ar fi angajat să exproprieze sute de proprietari de la Roşia Montană, să demoleze cimitire şi biserici şi să scoată de sub protecţie valori istorice unice în lume. 
 
În prima parte a documentului se face o istorie a proiectului de la Roşia Montană şi se susţine că investiţia realizată de compania străină se ridică la 700 de milioane de dolari. Reprezentanţii Gabriel Resources acuză Guvernul României că a ”părăsit” cadrul juridic aplicabil proiectului atunci când nu a luat direct decizia de autorizare şi a solicitat Parlamentului să aprobe investiţia printr-un proiect de lege. ”Guvernul a subminat, astfel, Gabriel Resources şi aşteptările rezonabile ale RMGC că drepturile lor şi procedurile legale vor fi respectate”, se afirmă în acţiunea depusă la Tribunalul de arbitraj de pe lângă Banca Mondială, din Washington – SUA.
 
O altă acuzaţie la adresa Guvernului se referă la solicitarea ”necondiţionată” privind creşterea interesului financiar al statului la RMGC, cifrat la momentul respectiv la circa 19% din capitalul societăţii. De asemenea, şeful Guvernului este criticat pentru că a oprit Ministerul Mediului în demersul privind decizia de eliberare a autorizaţiei de mediu.

”Roşia Montană şi comunităţile din împrejurimi au organizat un referendum, iar rezultatul a reafirmat sprijinul local covârşitor pentru proiect”, se mai precizează în documentul reclamantului Gabriel Resources. În realitate, referendumul organizat în decembrie 2012 nu a fost validat deoarece s-au prezentat la urne 43,2 la sută din cetăţenii cu drept de vot din cele 35 de oraşe şi comune din zona Munţilor Apuseni, procentul necesar fiind de 50 la sută plus unul. Dintre cei prezenţi, 62% s-au declarat favorabili proiectului minier.
 
 
”În urma alegerilor, noul guvern şi-a menţinut poziţia abuzivă potrivit căruia proiectul nu poate fi avizat decât în condiţii economice revizuite”, se precizează în document. Petenţii mai susţin că, premierul Victor Ponta i-ar fi asigurat pe angajaţii RMGC care au protestat în subteran la Roşia Montană că Parlamentul va înfiinţa o comisie specială care să propună un proiect de lege destinat proiectului. Proiectul de lege a fost respins în toamna anului 2013, după ce PNL nu a mai dorit să susţină investiţia, asumată iniţial în cadrul coaliţiei USL.

O altă acuzaţie la adresa Statului Român se referă la refuzul de a participa la ”recapitalizarea RMGC”, obligând astfel Gabriel Resources să susţină finanicar şi partea acţionarului Minvest Deva, pentru a împiedica dizolvarea RMGC. De asemenea, România mai este acuzată că a blocat unul dintre conturile companiei miniere şi că a iniţiat o investigaţie penală la adresa RMGC, iar după iniţierea procesului de arbitraj ANAF a demarat o verificare privind o sumă de câteva milioane de lei reprezentând TVA neachitat de către companie, acţiune considerată, de asemenea, ”abuzivă”.
 
În plus, propunerea Guvernului ca situl istoric de la Roşia Montană să fie înscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO este considerată o acţiune care arată că ”statul a respins proiectul”. La sfârşitul lunii iunie 2018, Ministerul Culturii a solicitat şi obţinut amânarea înscrierii Roşiei Montane pe lista UNESCO, tocmai pe motiv că ar afecta procesul cu Gabriel Resources.

”În timp ce Statul a refuzat ilegal să elibereze un permis de mediu pentru Proiect, a continuat să permită minei de stat poluatoare de la Roşia Poieni să funcţioneze”, au mai constatat reprezentanţii companiei canadiene. Conţinutul documentului a fost făcut public în 30 iunie 2018, după un an de la înregistrarea la Tribunalul de Arbitraj din Washington. 
 

Pe aceeaşi temă:

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: