2 martie: Ziua când s-a născut actriţa de teatru și film Emilia Popescu
0Data de 2 martie mai este cunoscută ca fiind ziua când s-a născut fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov, când s-a născut poetul român Radu Gyr sau cântărețul Jon Bon Jovi.
1855: Alexandru al II-lea devine tar al Rusiei
Alexandru (Aleksandr) al II-lea Nicolaevici (n. 29 aprilie 1818, Moscova – d. 13 martie 1881, Sankt Petersburg) a fost fiul lui Nicolae I al Rusiei si a domnit de la 2 martie 1855 și până la asasinarea sa în 1881.
A fost de asemenea și Mare Duce al Finlandei și a revendicat titlul de rege al Poloniei.
A înfăptuit reforma agrară din 1861 prin care erau eliberați țăranii de șerbie și aveau dreptul să cumpere pământul pe care îl munceau (cu termen de plată în 49 de ani).
Din cauza opoziției moșierimii, reforma a devenit un compromis care rima enorm cu eșecul: țăranii nu erau nici mai fericiți, nici n-o duceau mai bine în urma reformei de abolire a iobăgiei, fapt care se pare că l-a convins pe Alexandru, cu puțin timp înainte de asasinarea lui, să admită finalmente cererea insistentă a societății și chiar a unei părți a nobilimii de adâncire a reformelor, prin înființarea unui parlament (Duma).
A fost asasinat de o organizație teroristă anarhista intitulata Narodnaya Volya.
1905: s-a născut Radu Gyr, poet, dramaturg și eseist român
Poet, gazetar, doctor în litere, Radu Demetrescu Gyr s-a născut în anul 1905 la Câmpulung Muscel.
În 1945, regimul comunist l-a încadrat în „lotul ziariştilor creştini”, alături de Nichifor Crainic şi Pamfil Şeicaru. Justiţia l-a condamnat la 12 ani de detenţie politică. A revenit acasă în 1956. Comuniştii l-au arestat din nou şi l-au condamnat la moarte pentru poezia-manifest ”Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”, considerată de autorităţi drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist.
Pentru versurile din „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!", Radu Gyr a primit, iniţial, pedeapsa cu moartea. Poetul a făcut recurs în aprilie 1959, dar cererea a fost respinsă. Comuniştii i-au comutat sentinţa la 25 de ani de muncă silnică. Radu Gyr a efectuat, în final, şase ani de detenţie. A fost eliberat din închisoare la amnistia generală din 1964. A murit la Bucureşti, pe 29 aprilie 1975.
1931: S-a născut Mihail Gorbaciov, lider sovietic, secretar general al Partidului Comunist, laureat cu premiul Nobel pentru Pace in 1990.
Mihail Sergheevici Gorbaciov (născut pe 2 martie 1931), conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991. Încercările sale de reformă au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice.
A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990. Gorbaciov s-a aflat in fruntea URSS in perioada 1985-1991, fiind artizanul programului „Perestroika”. Prin politica internationala dusa, in special in ultima parte a mandatului sau de presedinte al Sovietului Suprem (1988-1991), acesta a grabit incheierea Razboiului Rece, dar si inlaturarea de la putere a Partidului Comunist.
A urmat Institutul Agricol din Stravropol si Universitatea de Stat din Moscova. In 1952 s-a inscris in Partidul Comunist, pana in 1970 el ocupand diverse functii politice la nivelul orasului rus Stavropol, inclusiv cea de deputat al Sovietului Suprem.
La moartea lui Constantin Ustinovici Cernenko, a devenit secretar general al Comitetului Central. Politica de glasnost, programul sau de reforme economice si sociale, deschiderea aratata Occidentului si tratatele de dezarmare nucleara incheiate cu Statele Unite au schimbat perceptia asupra URSS. S-a retras din viața politică în 24 august 1991, decizia sa provocând dizolvarea Uniunii Sovietice. A murit pe 30 august 2022.
1939: Cardinalul Eugenio Pacelli a fost ales Papă, luând numele de Pius al XII-lea
Pius al XII-lea ( Maria Giuseppe Giovanni Eugenio Pacelli – n. 2 martie 1876 – d. 9 octombrie 1958) , a fost papă al Bisericii Catolice între anii 1939 – 1958.
I s-a reproșat că nu a denunțat public holocaustul evreilor, dar dacă ar fi condamnat regimul nazist, Hitler ar fi întețit prigoana și asupra celorlalți evrei (în Roma din 8.000 de evrei au fost deportați circa 1.000).
Exista și un plan de a-l răpi pe papa și de-al pune sub „protectia” Reichului, în cazul în care ar fi condamnat holocaustul, cu planul ar fi fost însărcinat generalul SS Karl Wolff, șeful SS din Italia.
In timpul Razboiului Rece, Stalin a răspuns dorinței papei Pius al XII-lea, ca Sfântul Scaun să participe la tratativele de pace, cu celebra întrebare retorică „Dar câte divizii are papa?” În 1953, la moartea lui Stalin, papa Pius al XII-lea a spus „Acum va vedea câte divizii avem”.
1941: Generalul Ion Antonescu organizează un plebiscit după rebeliunea legionară
La 27 ianuarie 1941, generalul Antonescu a constituit un nou guvern de militari şi tehnicieni. Vicepreşedinte al Consiliului de miniştri a fost numit Mihai Antonescu, prieten, dar nu rudă cu generalul.
La 14 februarie 1941, statul naţional-legionar a fost desfiinţat. În continuare, Antonescu nu a permis amestecarea regelui în treburile statului.
La Palatul Regal a fost creată o adevărată reţea de informatori, iar personalul era obligat să raporteze conducătorului statului orice „acţiuni suspecte”, convorbirile telefonice fiind interceptate şi imprimate.
În ziua de 2 martie 1941, Antonescu a organizat un plebiscit, „lipsit de libertate şi sinceritate” în opinia lui Iuliu Maniu, pentru a obţine aprobarea politicii promovate de el, ceea ce a legitimat instaurarea dictaturii militare.
Răspunzând la memoriile adresate de Maniu şi Brătianu, generalul afirma: „Dacă dumneavoastră credeţi că în împrejurările actuale se poate face o altă politică, sunt gata să vă cedez locul, pentru a vă da putinţa să serviţi mai bine ţara, deci să treceţi de la critică la acţiune”.
Nimeni nu a dorit să-şi asume o asemenea răspundere în acel context istoric. La 10 mai 1941, Ziua Naţională a României, prin decret semnat de Ion Antonescu, regele Mihai a fost înălţat la gradul de mareşal, bastonul fiindu-i înmânat de conducătorul statului
1962: s-a născut muzicianul american Jon Bon Jovi
Jon Bon Jovi (John Francis Bongiovi Jr.) - cântăreţ, compozitor, instrumentist, membru fondator al trupei Bon Jovi - s-a născut la 2 martie 1962, în New Jersey, iar copilăria şi-a petrecut-o în Sayreville.
Din adolescenţă i-a admirat pe Bruce Springsteen şi Asbury Jukes, visând să ajungă un rock star. A început să cânte în cluburi de la 16 ani, apoi l-a întâlnit pe claviaturistul David Bryan şi cei doi au înfiinţat formaţia Atlantic City Expressway. În acelaşi timp, el cânta cu trupe ca The Rest, The Lechers şi John Bongiovi and the Wild Ones.
La 10 iulie 2011, Bon Jovi a concertat în Piaţa Constituţiei din Bucureşti. În 2017, trupa a fost introdusă în Rock and Roll Hall of Fame.
În 2019, Bon Jovi a lansat single-ul "Unbroken", urmat de single-ul "Limitless" în februarie 2020, iar în octombrie 2020 a apărut şi albumul "Limitless", notează site-ul https://www.biography.com/.
Jon Bon Jovi a avut succes nu doar ca muzician, ci şi ca actor. Prima peliculă în care a apărut a fost "Moonlight And Valentino", în 1995, când a primit premiul pentru debut din partea Clubului The Motion Picture. Au urmat apoi diverse roluri în filme precum "The Leading Man", "Homegrown", "No Looking Back", "Row Your Boat", "U-571" şi "Cry Wolf" (2005). A obţinut şi numeroase premii, printre care 25 de Premii Emmy şi două Globuri de Aur, conform site-ului https://m.cinemagia.ro/.
1966: s-a născut actriţa de teatru și film Emilia Popescu
Actriţa Emila Popescu a moştenit talentul artistic de la părinţii săi. Tatăl a fost actor la Operetă, iar mama a fost balerină şi coregraf. Emilia s-a născut la 2 martie 1966. A urmat Liceul ''Ion Creangă'' şi Şcoala de muzică (pian), continuând, astfel, tradiţia artistică a familiei.
Artista a realizat roluri importante nu doar în teatru, ci şi în cinematografie. Din filmografia ei amintim: ''Moromeţii'' (1985), ''În fiecare zi mi-e dor de tine'' (1988), ''Liliacul înfloreşte a doua oară'' (1989), ''Divorţ din dragoste'' (1992), "O vară de neuitat" (1994).
Totodată, a jucat în numeroase seriale, spectacole de teatru şi de divertisment la televiziune - "Va fi cândva un Oscar" (1992), "Cum vă place?" (1992), "Transfer de personalitate" (1996), "Cumpăr dog arlechin" (1997), "Agenţia matrimonială" (2005), "Ai noştri" (2017). A fost câţiva ani în juriul emisiunii de divertisment de televiziune ''Dansez pentru tine''.
1989: Liviu Cornel Babeş şi-a dat foc pe pârtia de schi „Bradul” din Poiana Braşov
Născut în 1942, Liviu Corneliu Babeş era electrician la Trustul de Prefabricate din Braşov, iar în timpul liber era artist plastic amator, fiind şi membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici din Braşov.
El s-a autoincendiat în timp ce cobora pe pârtia "Bradul" din Poiana Braşov purtând în mână o pancartă pe care era scris un mesaj de protest - "Stop murder! Auschwitz = Braşov".
A murit după câteva ore, la Spitalul Judeţean din Braşov. Informaţia despre cele întâmplate la 2 martie 1989 a apărut atunci în publicaţii de peste hotare şi a fost difuzată la postul de radio „Europa Liberă“, aceasta fiind adusă la cunoştinţa presei de turiştii străini care se aflau în acea zi pe pârtia "Bradul".
Liviu Corneliu Babeş a fost declarat erou-martir în baza Legii nr.93 din 3 iunie 1997. În memoria lui, în 2007, a fost dezvelit un monument în curtea Bisericii "Sf. Ioan Botezătorul" din Poiana Braşov, iar o stradă din municipiul Braşov îi poartă numele.
Într-un interviu acordat de soţia, sa, Etelka Babeş, pentru arhiva de Istorie Orală a Memorialului Sighet, aceasta povestea: „Şi când m-am dus acolo la spital, mi-au spus de fapt ce s-a întâmplat, că şi-a dat foc. Mi-au dat un calmant, pe fetiţă nu au lăsat-o să stea acolo, i-au zis să stea pe hol. Mie mi-au dat un calmant, mi-au dat înapoi verigheta tăiată, portofelul în care mai avea 100 de lei. ...Când am ajuns eu, au zis că nu mai trăieşte. Şi am vrut să mă duc să-l văd… Un doctor mi-a zis că deja este cu fratele lui acolo… şi că a murit şi, dacă noi am avut o familie frumoasă şi am ţinut la el, el îmi recomandă – deci a fost o recomandare prietenească – să rămân cu ultima imagine… Fratele s-a ocupat şi ştiu că şi el a fost şocat, ani de zile a fost şocat... Eu trebuia să merg mai departe, aveam datoria de a creşte pe fată şi mi-era frică să nu înnebunesc“, a povestit Etelka Babeş.
A fost declarat erou naţional în 2007.
1992: Președintele Republicii Moldova Mircea Snegur a autorizat o intervenție militară pe malul stâng al Nistrului
La 2 martie 1992, după ce Republica Moldova a primit statul de membru al ONU, Președintele Mircea Snegur a autorizat o intervenție militară împotriva elementeleor criminale de pe malul stîng al Nistrului.
Ulterior ziua de 2 martie este consemnată drept Ziua memoriei – zi de comemorare a celor căzuţi în cadrul Războiului de pe Nistru (1990-1992) pentru apărarea independenţei şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.
Răboiul de la Nistru, provocat și susținut pe toate căile de Rusia nu a început nicidecum pe 2 martie 1992! În acea zi Dubăsariul nimerise între două focuri deja pentru a patra oară. Războiul Transnistrian începe în realitate la 1-2 noiembrie 1990 cu ciocniri pe podul de la Dubăsari, când au murit primii polițiști și cetățeni din Dubăsari.
În acea zi, forțele nostalgice după imperiul sovietic au început conflictul armat, care a degenerat într-un război nedeclarat al Rusiei împotriva tânărului stat Republica Moldova.
Se încarcă comentariile...
