Lavrov îşi ameninţă vecinii cu un nou război evocând o decizie de la summitul NATO de la Bucureşti. „Această mină a detonat deja”, susţine ministrul rus

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Serghei Lavrov FOTO Arhivă
Serghei Lavrov FOTO Arhivă

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a ameninţat joi cu un nou conflict armat în cazul extinderii NATO spre Est, susţinând că promisiunile de aderare făcute Georgiei şi Ucrainei la summitul NATO de la Bucureşti constituie o „mină” care a „detonat” deja în Georgia în vara anului 2008.

Decizia Summitului NATO de la Bucureşti, desfăşurat în aprilie 2008, potrivit căreia „Georgia şi Ucraina vor deveni membre NATO” într-o zi, constituie o „mină pusă chiar sub temelia arhitecturii securităţii europene”, a declarat Lavrov la cea de-a 28 reuniune a Consiliului Miniştrilor de Externe al OSCE, întrunit la Stockholm, capitala Suediei.

„În august 2008, această mină a detonat deja când preşedintele Miheil Saakaşvili, îmbătat de euforia perspectivei aderării la NATO, s-a lansat într-o aventură care a avut consecinţe grave pentru Georgia însăşi şi a adus situaţia de securitate din Europa la un nivel periculos”, a adăugat el, potrivit transcriptului discursului său de la Stockholm publicat pe site-ul Ministerului rus de Externe şi preluat de Agerpres în pagina electronică.

Deloc surprinzător, Rusia încearcă să impună o viziune proprie asupra declanşării războiului fulger desfăşurat în august 2008 în Georgia. Rusia susţine că intervenţia sa militară în Georgia s-a produs pentru a răspunde unor acţiuni nesăbuite ale preşedintelui de atunci al ţării vecine în Caucaz, Miheil Saakaşvili.

Însă comentatorii ruşi independenţi atrag atenţia că Saakaşvili a fost provocat de Moscova înainte de a lansa o acţiune militară împotriva forţelor separatiste din Osetia de Sud. Potrivit Iuliei Latînina, Saakaşvili a răspuns „numeroaselor provocări” ale Moscovei, care practic a instigat ostilităţile.

„Cei care obişnuiesc să repete punctele de discuţie de la Bucureşti şi insistă că ţările terţe nu au dreptul de a-şi exprima poziţia cu privire la problema extinderii NATO se joacă cu focul. Sunt convins că nu au cum să nu-şi dea seama de acest lucru”, a insistat şeful diplomaţiei ruse, potrivit Agerpres.

Lavrov a răspuns astfel şefului NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat miercuri că Rusia „nu are niciun drept de veto, nimic de spus” în cazul în care se va decide primirea Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică.

Putin provoacă pentru a obţine o nouă împărţire a Europei

Ministrul rus a anunţat totodată că va propune „în curând” NATO un pact de securitate care să fie obligatoriu pentru toţi semnatarii.

Acest anunţ survine după poziţia exprimată miercuri de preşedintele rus Vladimir Putin, care s-a pronunţat pentru lansarea unor negocieri cu NATO prin care Alianţa să nu se extindă către Rusia, o aluzie la Ucraina şi Georgia.

În urmă cu două săptămâni, Putin i-a cerut lui Lavrov să negocieze „garanţii de securitate pe termen lung” cu Occidentul.

Marţi, Putin a catalogat extinderea infrastructurii militare a NATO în Ucraina drept „o linie roşie”.

Vladimir Putin face aceste declaraţii după ce a mobilizat peste 90.000 de militari la graniţa cu Ucraina şi a cerut insistent să se întâlnească cu preşedintele american Joe Biden.

Oficiali americani, NATO şi ucraineni au tras un semnal de alarmă în ultimele săptămâni din cauza mişcărilor neobişnuite de trupe ruse în apropierea graniţei cu Ucraina şi au avertizat că Moscova s-ar putea pregăti să lanseze un atac.

„Rusia nu are niciun drept de veto, nu are nimic de spus şi nu are dreptul să stabilească o spirală de influenţă pentru a încerca să-şi controleze vecinii”, i-a transmis Stoltenberg lui Putin miercuri, în conferinţa sa de presă de la finalul reuniunii miniştrilor de Externe din NATO.

Stoltenberg a catalogat drept inacceptabil faptul ca în zilele noastre unii actori geopolitici să pretindă că au dreptul la „sfere de influenţă” prin care să-şi controleze vecinii.

Stoltenberg a reiterat că NATO este o alianţă defensivă şi că Rusia trebuie „să respecte voinţa poporului ucrainean”.

El a insistat totodată asupra faptului că Ucraina este o ţară independentă, suverană, cu frontiere recunoscute pe plan internaţional, cuprinzând peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014, precum şi regiunea Donbas, dintre care o bună parte este controlată de separatişti proruşi susţinuţi militari de Moscova.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite