În Kazahstan, Rusia urmează scenariul pe care l-a folosit în Ucraina | FOTO

În Kazahstan, Rusia urmează scenariul pe care l-a folosit în Ucraina | FOTO

Trupele ruse trimise de Putin în Kazahstan | Foto EPA EFE

Adăugaţi Kazahstanul pe lista fostelor republici sovietice a căror independenţă este acum ameninţată de Rusia, scrie publicaţia The Conversation. Liderul rus Vladimir Putin foloseşte în Kazahstan un manual similar cu cel pe care l-a folosit de aproape un deceniu pentru a ameninţa suveranitatea Ucrainei.

Ceea ce a început ca proteste faţă de creşterea preţurilor la carburanţi pe 2 ianuarie 2021, a escaladat rapid în ciocniri violente pe străzile oraşelor din Kazahstan . Pe 5 ianuarie, preşedintele Kazahstanului Kassim-Jomart Tokaiev, un aliat ferm al lui Putin, a cerut sprijin  Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă, condus de  Federaţia Rusă. Putin a răspuns decisiv trimiţând trupe pentru operaţiuni speciale şi echipamente ca parte a unei forţe de aproape 3.000 de oameni în Kazahstan, scrie „The Conversation“.
 
 
Tokaiev şi-a explicat cererea susţinând că protestatarii sunt „o bandă de terorişti” antrenaţi în străinătate. Pe 7 ianuarie, Tokaiev a escaladat conflictul: „Am dat ordin forţelor de ordine şi armatei să tragă fără avertisment”, a spus Tokaiev .
 
Implicarea Rusiei în Kazahstan pare foarte familiară. Este similară cu ceea ce s-a întâmplat în Ucraina începând cu 2014 , când protestatarii paşnici au fost întâmpinaţi cu violenţă de către guvern şi un protest a devenit o revoluţie care a răsturnat în cele din urmă conducerea ţării susţinută de ruşi.
 

Putin profită de situaţia din Kazahstan

 
Profitând de acel moment de tulburări interne din 2014, Putin a dat ordin de anexare a Penisulei Crimeea , un teritoriu ucrainean care găzduieşte o bază navală rusă cheie. La scurt timp după aceea, el a susţinut un război organizat de aşa-zişii separatişti vorbitori de limbă rusă în regiunile de est ale Ucrainei .
 
De mai bine de opt ani, Federaţia Rusă a continuat să sprijine acel conflict din Ucraina şi a ameninţat recent fosta republică sovietică cu o invazie completă, masând totodată apoximativ  175.000 de militari de-a lungul graniţei cu Ucraina . Scopul său: să folosească o potenţială invazie ca pârghie pentru a opri Ucraina să se alăture alianţei ţărilor occidentale cunoscută sub numele de NATO .
 
În Kazahstan, ca şi în Ucraina în 2014, guvernul rus îşi explică prezenţa militară prin solicitarea unui guvern legitim. Ca şi în Ucraina, Moscova subliniază că forţele externe sunt responsabile de tulburările din fosta republică sovietică. Ca şi în Ucraina, Federaţia Rusă a subliniat necesitatea de a proteja o populaţie vorbitoare de rusă.
 
Aceste tendinţe ale Kremlinului de a-şi afirma stăpânirea asupra fostelor teritorii pe care le-a pierdut în timpul destrămarii imperiului sovietic demonstrează că Rusia este dispusă să acţioneze rapid şi să facă orice pentru a păstra controlul asupra vecinătăţii sale. Acesta poate fi şi un mesaj important despre ceea ce se pot aştepta liderii occidentali de la întâlnirea cu oficialii ruşi la Geneva pe 10 ianuarie pentru a discuta din nou despre tensiunile de la graniţa cu Ucraina şi cererile Rusiei ca NATO să nu se extindă în Ucraina.
 

Putin : „Kazahii nu au avut niciodată un stat propriu”

 
Rusia a văzut totdeauna Kazahstanul în sfera sa de influenţă. Într-o conferinţă de presă din 23 decembrie 2021, Putin a numit Kazahstanul o „ţară de limbă rusă în toate sensurile cuvântului”.
 
Anterior, Putin a susţinut că înainte de prăbuşirea Uniunii Sovietice, „kazahii nu au avut niciodată un stat propriu”. În decembrie 2020, doi membri ai parlamentului rus au susţinut că teritoriile din nordul Kazahstanului au fost „un mare cadou” din partea Rusiei către Kazahstan.
 
Asemenea afirmaţii amintesc de ceea ce spune Putin când vorbeşte despre  Ucraina. El a susţinut adesea că Ucraina nu este o ţară reală, inclusiv într-un articol publicat de Kremlin în iulie 2021 , în care a susţinut că „Ucraina modernă este în întregime produsul erei sovietice”.
 

Folosirea aceleiaşi terminologii nu este de bun augur pentru Kazahstan

 
Referinţele lui Putin la o populaţie de limbă rusă din Kazahstan amintesc de experienţa din regiunea Crimeea a Ucrainei. În aprilie 2014 , soldaţii ruşi au apărut pe străzile din Crimeea, i-au forţat pe soldaţii ucraineni să-şi părăsească posturile şi au supravegheat un aşa-zis referendum care a permis ca Crimeea să fie integrată în Federaţia Rusă. Federaţia Rusă a spus atunci şi continuă să susţină că interesul său pentru Ucraina este o preocupare continuă pentru bunăstarea vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina , care, în opinia Rusiei, este oprimată.
 
Controversatul politician rus Vladimir Zhirinovski a susţinut pe 6 ianuarie 2021 că vorbitorii de rusă din Kazahstan sunt oprimaţi. Jirinovski este o figură radicală în politica rusă, dar de obicei se presupune că el exprimă pretenţiile mai extreme ale guvernului rus.
 

Protecţie în faţa invadatorilor străini

 
Preşedintele Kazahstanului Tokaiev a susţinut că protestele din ţara sa au fost alimentate de „presa liberă” şi de forţele străine care sponsorizează activităţi teroriste în ţara sa . Guvernul rus a acceptat de bunăvoie această terminologie. Tokaev nu a precizat la ce forţe externe se referea.
 
Putin susţine de mult timp că Revoluţia demnităţii din Ucraina din 2014, care l-a înlăturat pe aliatul său, preşedintele Viktor Ianukovici, a fost o lovitură de stat sponsorizată şi coordonată de SUA.
 
Argumente similare cu privire la influenţele externe au fost susţinute de dictatorul bielorus, Alexander Lukaşenko , despre protestatarii antiguvernamentali din Belarus.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zakharova , a declarat pe 6 ianuarie că este nevoie de stoparea extremismului în Kazahstan. Cuvintele ei au venit ca răspuns la îngrijorările şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, cu privire la desfăşurarea trupelor ruse .
 
Acest mesaj consistent susţine naraţiunea lui Putin despre necesitatea de a proteja Rusia şi ţările din vecinătatea ei împotriva a ceea ce el consideră influenţe destabilizatoare precum SUA şi NATO, care, potrivit lui Putin, susţin şi promovează extremiştii şi revoluţiile antiguvernamentale din regiune .
 
 
Imagini din aceeasi galerie
  • FOTO EPA-EFE
  • FOTO EPA-EFE
  • FOTO EPA-EFE
  • FOTO EPA-EFE
  • FOTO EPA-EFE
  • FOTO EPA-EFE
  • FOTO EPA-EFE
  • FOTO EPA-EFE
  • FOTO EPA-EFE
  • FOTO EPA-EFE
  • FOTO EPA-EFE
  • FOTO EPA-EFE
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările