Acum însă, formaţiunea politică cunoaşte cele mai puternice critici publice venite din rândul membrilor săi, după ce fostul premier Ahmet Davutoglu a susţinut în data de 23 septembrie un discurs în care a vorbit despre slabele performanţe economice ale AKP precum şi despre recenta arestare abuzivă a trei primari kurzi, văzută de către presa de la Ankara ca o strategie de pregătire a unei posibile intervenţii militare în nordul Siriei.

Davutoglu, care a deţinut şi alte funcţii cheie în cadrul AKP, conturând politica externă a ţării atât din postura de consilier şi apropiat al lui Erdogan cât şi din cea de  ministru al Afacerilor Externe, este creatorul celebrei  doctrine zero probleme, care presupunea inclusiv normalizarea relaţiei dintre Ankara şi militanţii PKK. În acest context, fostul premier a criticat inclusiv escaladarea tensiunilor dintre turci şi kurzi în 2015, acuzând formaţiunea Partidului Naţionalist (MHP), aliatul de bază al lui Erdogan, pentru eşecul menţinerii unui climat intern de pace.

Este prima asumare politică a lui Davutoglu după ce şi-a dat demisia din funcţia de premier în 2016, pe fondul unor tensiuni, speculate de presa turcă, între el şi preşedintele Erdogan.

La doar patru zile distanţă de la declaraţia fostului premier, influentul editorialist  al publicaţiei Sabah, Hilal Kaplan, a publicat un articol în care îl acuza pe Davutoglu pentru escaldarea tensiunilor din Turcia în 2015 făcând aluzie la posibilele legături dintre acesta şi mişcarea Hizmet, condusă de către clericul Fetullah Gulen, şi catalogată drept teroristă de către autorităţile de la Ankara.

Poziţia lui Kaplan este destul de semnificativă, acesta făcând parte din aşa numitul grup Pelican, în care se regăsesc formatorii de opinie apropiaţi de Erdogan, ceea ce face ca presa din Turcia să se gândească şi la posibilitatea în care Davutoglu se va putea găsi în ipostaza de a fi arestat în contextul în care poziţiile sale vor deveni ameninţătoare pentru actualul preşedinte.

În acelaşi timp, în oraşul Konya, locul de naştere de altfel al lui Davutoglu, Erdogan a convocat Comitetul Executiv Central al AKP, ce a decis la începutul aceste săptămâni crearea unei comisii de anchetă care să stabilească excluderea din partid a fostului premier. Alături de acesta, şi  deputaţii  Ayhan Sefer Ustun, Selcuk Ozdag  şi Abdullah Basci sunt propuşi pentru excludere, foarte probabil ca urmare a poziţiilor apropiate de viziunea lui Davutoglu.

Sigur, Davutoglu în ciuda faptului că este un mare universitar este în acelaşi timp un personaj contestabil, fiind artizanul politicii ce a dus la ruperea relaţiilor dintre Turcia şi Israel dar şi unul dintre liderii care au girat AKP încă de la înfiinţarea sa. Tot el s-a poziţionat de partea lui Erdogan în conflictul acestuia cu fostul preşedinte turc şi membru fondator al AKP, Abdullah Gul, în 2014.

Conflictul care a luat naştere atunci între Davutoglu şi Gul pare a fi mediat acum  de nimeni altul decât Ali Babacan, un alt membru fondator al AKP, fost vicepremier sau ministru de externe, aflat la rândul său în opoziţie faţă de actualul leadership al Partidului Justiţie şi Dezvoltare.

În tot acest context, Babacan a demisonat din AKP în vara acestui an, urmând cel mai probabil a se alătura unei noi formaţiuni politice alături de Gul, unde va menţine o uşă deschisă  şi pentru Davutoglu şi ceilalţi membri nemulţumiţi ai AKP.

Poziţiile lui Erdogan au fost consolidate în cadrul partidului cu ocazia alegerilor din noiembrie 2015, atunci când o serie de oameni loiali au fost promovaţi pe listele electorale în dauna unor politicieni cu ştate vechi dar mai puţini comozi.

Cu toate acestea, problemele economice interne ale Turciei şi gestionarea dosarului kurd sunt provocări care pot slăbi actualul guvern pe termen scurt şi mediu, iar o nouă formaţiune politică care să includă membri de seamă ai AKP ar putea complica scena politică de la Ankara.