Cum se finanţează organizaţiile teroriste

Cum se finanţează organizaţiile teroriste

„Bunuri contrafăcute, falsificarea paşapoartelor şi a altor acte de identitate, traficul cu animale şi de droguri aduc mulţi bani grupărilor teroriste“, Louise Shelley, specialist în terorism

Expertul în terorism, Louise Shelley a vorbit într-un interviu acordat publicaţiei „Der Spiegel“ despre cum funcţionează Statul Islamic sau alte organizaţii teroriste şi cât anume din propaganda lor se bazează pe concepte religioase, şi cât pe cele pur materiale.

Ştiri pe aceeaşi temă

Louise Shelley este profesor la Universitatea George Mason din statul american Virginia. Ea este şi fondatoarea şi directorul executiv al Centrului pentru Terorism, Crime transnaţionale şi Corupţie. În ultimul volum publicat de expertă, „Încurcături murdare: Crimă, Corupţie şi Terorism“ (Dirty Entanglements: Crime, Corruption, and Terrorism), specialista spune că orice poveste teroristă de succes începe cu înfiinţarea unei afaceri de succes. 
 

Ţigări, pornografie şi artă printre sursele de finanţarea ale SI

 
Însă, în cazul Statului Islamic, banii vin din două surse. La început, SI primea bani din donaţii ale statelor din Golf, dar acum au contribuţii mai mici din mai multe părţi. Rutele de contrabandă pe care le folosesc în prezent au fost folosite şi înainte, pentru trafic la scară mai mică de ţigări şi pornografie, explică Louise Shelley.
 
„Pentru a obţine arme sau pentru a antrena mici grupuri de terorişti nu ai nevoie de mulţi bani. De exemplu, atacurile din 11 septembrie 2001, la nivelul la care au fost organizate, au costat, estimat, doar 500.000 de dolari. Însă aceasta este o abordare greşită a calculului. Întrebarea esenţială este care sunt costurile menţinerii unei organizaţii teroriste? Este nevoie de foarte mulţi bani, pentru logistică, pentru a ţine motivaţi luptătorii, trebuie să ai grijă de familiile celor ucişi şi aşa mai departe. Este nevoie de milioane“, spune Louise Shelley.
 
Acum SI se finanţează, în special prin comerţ cu petrol, însă grupare are multe alte activităţi de finanţare în regiunile pe care le controlează, chiar şi trafic cu ţigări şi pornografie. „Este o organizaţie foarte diversificată“, specifică specialista.
 
Printre celelalte activităţi ale SI se numără şi traficul cu opere de artă, pe care le vând cu pe eBay, în târguri sau în magazine de antichităţi din Europa. Însă, potrivit expertei, acest lucru nu le aduce foarte mulţi bani, pentru că piaţa este limitată.
 
SI face bani şi din vânzarea paşapoartelor luptătorilor străini ce s-au alăturat organizaţiei, vând telefoane mobile, fac trafic cu ţigări şi cu oameni. Şi, bineînţeles, cu arme. Alte grupări teroriste au făcut bani din vânzarea de CD şi DVD piratate. Bunuri contrafăcute, falsificarea paşapoartelor şi a altor acte de identitate, traficul cu animale şi de droguri aduc mulţi bani grupărilor teroriste, potrivit lui Louise Shelley.
 

Ceea ce „predau“ teroriştii adepţilor nu este Islam

 
Mulţi experţi susţin că pentru islamişti, criminalii dovediţi sunt de folos. Ai voie să recrutezi personal dintre criminali, prin promisiunea că vor fi „curăţaţi de păcate“. Aceasta e chiar o ofertă atractivă pentru musulmani. „În cadrul SI sunt mulţi luptători cu dosar penal“, spune specialista care adaugă că ceea ce predă SI nu este Islam.
 
„Teroriştii au reinterpretat Islamul pentru scopurile lor şi se folosesc de varianta aceasta distorsionată pentru a-şi justifica acţiunile. Fac multe lucruri care contravin religiei. Imamii din Turcia şi din Arabia Saudită, în cadrul reeducării foştilor terorişti, le explică cât de greşit le-au fost predate conceptele religioase“, declară Louise Shelley (foto dreapta).
 

Mai degrabă corporaţie, decât „califat“

 
S-au confiscat multe documente ale SI. În analizarea lor, s-a observat că gruparea este condusă ca o adevărată afacere. Există contabilitate cu liste meticuloase ale veniturilor din diverse surse, cheltuieli cu salarii, pentru mită sau pentru arme. „Teroarea este o afacere, una bună chiar. Pentru că teroriştii conduc o afacere, este foarte important să îi vizezi şi cu o gamă largă de măsuri legale, nu doar prin aplicarea legii penale“, explică Shelley.
 
Germania se concentrează acum pe legea penală, însă ţara are o experienţă cu legea administrativă care ar fi de foarte mare ajutor în atacarea practicilor de afaceri ale teroriştilor, exemplifică specialista pentru „Der Spiegel“.
 

Teroriştii profită din plin de globalizare

 
Grupurile teroriste ca SI sunt mai aproape de tradiţiile comerţului din Orientul Mijlociu, decât de capitalismul individual din zilele noastre. „De aceea ei sunt mai concentraţi pe câştig, prin comerţul cu petrol, a altor materiale brute sau bunuri pentru a-şi finanţa organizaţia“, spune Shelley.
 
„Noi încă gândim în structuri de stat. Şi de partea cealaltă avem aceste grupuri care se folosesc de oportunităţile oferite de globalizare şi de dispariţia graniţelor pentru propriile scopuri, câştigând bani buni din asta“, spune Louise Shelley.
 
Atunci când vorbeşte cu reprezentanţii guvernelor, Shelley află că ei vor să bombardeze teritoriul SI pentru a-i lipsi pe militanţi de câştigul banilor prin comerţul de petrol. Însă, „atunci când vorbim despre urma banilor“, este de fapt o greşeală de bază în contraterorism. 
 
O altă greşeală, ar fi investigarea modului în care organizaţiile teroristă făceau bani în trecut. „Terorişti gândesc ca oamenii de afaceri. Se întreabă: cum aş putea face bani şi azi, dar şi mâine? Atacurile cibernetice, bineînţeles, sunt o parte a modernizării afacerilor lor. Aceste grupări sunt conectate la nivel global, schimbă informaţii între ele, toate au posibilitatea de a practica asta“, potrivit profesoarei Louise Shelley.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: