Raportul despre Apocalipsa în curs de pregătire de Mama Natură

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Schimbari climatice

Va fi prezentat public, pe 9 august 2021, sub egida Panelului Interguvernamental asupra Schimbărilor Climatice, sub un titlu neutru şi foarte puţin apetisant „Working Group I contribution to the Sixh Assessment Report“.

Dar lectura variantei raportului care a fost dată spre lectură guvernelor interesate şi obţinută de cei la AFP, a stârnit deja panică la cele mai înalte nivele deoarece, în rezumat, avertizează că în următoarele decenii se vor produce schimbări fundamentale care vor afecta în profunzime viaţa pe Terra şi modul de structurare al societăţilor în contextul în care este previzibilă o mare luptă pentru acces la resursele de supravieţuire. Se spune că vom asista cu siguranţă la extincţia unor specii care nu vor putea rezista la schimbarea brutală şi prelungită a mediului înconjurător, vom vedea că apar din ce în ce mai multe epidemii extinse, vom suporta valuri distrugătoare de căldură,  ecosisteme întregi vor fi distruse iremediabil şi unele oraş vor fi ameninţate de ridicarea nivelului apelor - procese care se vor accelera într-un ritm accentuat în următorii 30 de ani.

Sunt oare credibile aceste avertismente? Desigur, vor exista întotdeauna centre de presiune conservator de tipul celor care l-au susţinut pe Trump care, în goana după profit imediat şi cu orice preţ, nu numai că au ridiculizat asemenea rapoarte, dar au decis ca politica naţională să le ignore total.

Este însă ceva nou? De când au început marile semnale de alarmă ignorate la presiunea teribilă exercitată de un lobby industrial colosal de puternic, influent şi reprezentat la cele mai înalte nivele ale politicii? Primul mare raport privind limitele creşterii a fost Raportul „The Limits of Growth“, pregătit de Dennis Meadows pentru Clubul de la Roma în 1972 privind creşterea economică exponenţială a populaţiei în prezenţa unei oferte finite de surse, lucrarea fiind printre primele cercetări realizate prin cercetări computerizate, anunţând o posibilă catastrofă planetară determinată de o lipsă extremă de resurse şi spuneau că există posibilitatea ca marea criză existenţială în istoria omenirii să se producă undeva în jur de 2040.

Schimbari climatice

Mai precis, ce este Panelul Interguvernamental asupra Schimbărilor Climatice şi de ce ar trebui să ne intereseze ca o sursă autorizată de expertiză?

Schimbari climatice

Este organismul creat de ONU pentru analiza ştiinţifică a tuturor fenomenelor legate de schimbările climatice, primele două lucrări masive fiind Rapoartele din 2019, primul fiind Raportul special privind schimbările climatice şi Pământul, al doilea fiind despre Criosfera Oceanului într-un Climat în Schimbare. Ambele sunt gândite ca avertismente imediate adresate decidenţilor politici în ce priveşte efectele de mari proporţii produse asupra mediului înconjurător (unele deja aproape ireversibile) ale schimbărilor climatice potenţate de politici industriale progresiv în creştere şi dezvoltare continuă. Despre structura acestui organism aveţi aici date complete şi, în acest context, doresc să vă atrag atenţia asupra faptului că, în noua formulă de prezentare a Raportului (peste 4000 de pagini) au fost introduse estimări regionale care, de această dată, cuprind şi un sub-capitol nou, cel dedicat schimbărilor meteo violente generate de schimbările climatice.

Schimbari climatice

Astfel, prima parte a Raportului va cuprinde o proiecţie globală a temperaturilor în diferite scenarii care depind de nivelul de emisii de gaze cu efect de seră. Iar avertismentul este schimbările climatice acum în curs vor afecta profund existenţa planetei:

Contextul în care se fac asemenea analize este într-atât de dramatic încât, în unele ţări, politicienii au simţit că este nevoie ca, după mult timp, să ceară studii extensive despre posibilul raport direct între schimbările climatice şi apariţia şi evoluţia fenomenelor extreme aşa cum au fost incendiile uriaşe în Canada, seria de ploi şi inundaţii violente în Europa, oamenii înecaţi în staţii de metrou în China. Vă mai amintiţi de obiectivul asumat de Acordurile de la Paris adoptat de aproape 200 de naţiuni care se angajau să acţioneze pentru coborârea nivelului de încălzire globală sub 2 grade Celsius, dacă era posibil chiar sub 1,5 grade. Ce se spune acum în proiectul de raport este că prelungirea fenomenului de încălzire globală chiar sub nivelul de încălzire cu 1,5 grade Celsius poate „să producă schimbări progresive, serioase care să dureze secole şi, unele cazuri, consecinţe ireversibile“. În iunie, Organizaţia Meteorologică Mondială a elaborat o proiecţie care dă 40% şanse ca omenirea să poată realiza scăderea spre 1,5 grade Celsius, măcar pentru un an, cel mai devreme în 2026. Pentru unele plante şi animale, ar fi prea târziu deoarece, se spune în Raport, „chiar şi la nu plus de încălzire cu 1,5 grade, schimbările vor fi dincolo de capacitatea de adaptare a unor organisme“. Un exemplu în acest sens sunt coralii- ecosisteme de care depinde direct viaţa a peste 500 milioane de oameni. O încălzire globală ar putea schimba dura anotimpurilor în care se produc incendii, dubla numărul suprafeţelor pe care se pot produce incendii şi contribui la dispariţia pădurilor.

Schimbari climatice

Consecinţe

Nivelul actual de adaptare se vor dovedi insuficiente pentru a răspunde viitoarelor crize climatice“

- zeci de milioane de oameni s-ar putea confrunta până în 2050 cu fenomene de foamete cronică, alţi 130 de milioane ar putea fi afectaţi de sărăcie extremă, cu o adâncire a inegalităţilor

- în 2050, oraşele din zonele de coastă cele mai afectate de criza climatică vor genera un exod a sute de milioane de persoane confruntate cu riscul de inundaţii şi furtuni puternice

- aproximativ 350 de milioane de oameni din zonele urbane  se vor confrunta cu precaritatea aprovizionării cu apă, poate chiar 410 milioane dacă încălzirea este de mai mult de 2 grade Celsius.

-în viitorul imediat, câteva regiuni (estul Braziliei, Asia de Sud, Mediterana, China centrală şi regiunile de coastă vir fi lovite simultan de mai multe calamităţi climatice: secetă, valuri de căldură extremă, cicloane, incendii de pădure şi inundaţii devastatoare.

Credibil sau nu? Ce se petrece în jurul nostru poate să dea un răspuns. Dacă mai doriţi o analiză, aveţi aici ceea ce a apărut de curând în Geophysical Research Letters, „studiu care sugerează că schimbările înspre furtuni extreme vor fi semnificative şi vor provoca o creştere a frecvenţei inundaţiilor devastatoare în Europa. Acesta, alături de inundaţiile existente acum în Europa, reprezintă semnalul atât de necesar de alertă pentru nevoia de sisteme îmbunătăţite de avertizare pentru situaţii de urgenţă... Este de aşteptat ca furtunile intense să fie mai frecvente datorită încălzirii globale“.

Care este analiza României?

Iată câteva întrebări fără speranţă:

- Care este evaluarea pe care ministrul mediului, apelor şi pădurilor din România, domnul Tanczos Barna o face privind cauzele şi efectele furtunilor şi inundaţiilor de o intensitate neobişnuită din aceste zile

- În acest context, pe ce şi-a bazat poziţia împotriva proiectului Comisiei Europene de plantare de 3 miliarde pomi pe continentul nostru, măsură vizând tocmai lupta împotriva schimbărilor climatice?

- A avizat vreun material de analiză care să prezinte poziţia şi iniţiativele României în ce priveşte datele din raportul ONU?

- Poate să prezinte  o evaluare a realizărilor româneşti în domeniu şi a eficienţei Strategiei Naţionale pentru Schimările Climatice?

Dar dacă, aşa cum se vede, avem Strategie Naţională, la ce mai trebuie şi rezultate?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite