Wall Street Journal: NATO, pe cale să-şi suplimenteze trupele în flancul estic. Germania, reticentă

Statele membre NATO discută despre o suplimentare a trupelor staţionate în apropierea frontierei cu Rusia şi plasarea lor sub comanda Alianţei Nord-Atlantice, scrie Wall Street Journal, care citează diplomaţi şi ofiţeri.

Potrivit WSJ, un plan prevede plasarea de batalioane în Polonia şi cele trei state baltice - Estonia, Letonia şi Lituania. Aceste batalioane ar urma să aibă între 800-1000 de militari. De asemenea, un alt plan prevede plasarea unui singur batalion NATO în regiune, mai modest.

Statele Unite susţin primul plan, în timp ce Germania se arată mai rezervată, spun sursele menţionate. Conform WSJ, Berlinul nu vrea ca Rusia să fie tratată ca un adversar permanent, în pofida provocărilor din Ucraina. În schimb, Germania ar putea accepta o prezenţă mai modestă a NATO în Polonia şi statele baltice.

Totodată, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania găzduiesc în prezent fiecare câte 150 de militari americani, iar administraţia de la Washington intenţionează să-i plaseze sub ordinele Alianţei, mai scrie WSJ.

Relaţiile dintre Moscova şi marile puteri din Occident au ajuns la cel mai scăzut nivel de la încheierea Războiului Rece, în urma anexării peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, în martie 2014. În plus, Alianţa Nord-Atlantică acuză Rusia de susţinerea separatiştilor proruşi din estul Ucrainei şi de intensificarea incursiunilor provocatoare în spaţiile aeriene ale statelor membre NATO.

La rândul ei, Moscova se apără susţinând că extinderea şi consolidarea NATO reprezintă o ameninţare la adresa securităţii sale.

Chiar dacă planul va fi aprobat, NATO va avea în continuare o forţă neînsemnată în flancul estic, care ar întâmpina dificultăţi în oprirea unei invazii ruseşti. Totuşi, sursele citate consideră că acesta ar fi un semn al angajamentului pentru apărare colectivă în cadrul Alianţei.

Aceste discuţii despre suplimentarea trupelor la frontiera cu Rusia au loc în urma unor presiuni ale unor state din Europa Centrală şi de Est în vederea consolidării prezenţei Alianţei Nord-Atlantice în regiune.

Până acum, NATO a aprobat anul trecut un Readiness Action Plan (RAP), ca răspuns la atitudinea Rusiei în criza ucraineană, percepută drept o ameninţare directă către ţările vecine sau din apropierea sa (statele baltice, Polonia, România, Bulgaria). Potrivit RAP, mii de militari ai forţelor aeriene, terestre şi maritime, sprijiniţi de unităţi speciale, ar putea fi mobilizaţi „în câteva zile“. De fapt, Alianţa Nord-Atlantică a anunţat în ianuarie construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiinţarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă ar urma să aibă 5.000 de militari şi o disponibilitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.

Potrivit unui oficial american din domeniul apărării, suplimentarea prezenţei NATO în flancul estic ar arăta că Alianţa este coerentă, iar Washingtonul rămâne ferm angajat în regiune.

„Nu alegem lupta şi nici provocarea. Scopul nostru este să ne facem clar înţeleşi că suntem angajaţi în Europa şi vom apăra NATO. Acesta este mesajul“, a declarat un militar american de rang înalt.

Conform WSJ, o eventuală suplimentare a prezenţei în flancul estic nu contravine acordului semnat în 1994 cu Rusia, aşa cum acuză ambasadorul rus la NATO Aleksandr Gruşko, pentru că numărul total al militarilor nu-l va depăşi pe cel al unei brigăzi permanente.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat că orice proiect de apropiere a infrastructurii NATO de frontiera Rusiei va antrena un răspuns adecvat din partea Moscovei.

Nouă state membre NATO din Europa Centrală şi de Est cer întărirea Alianţei

Liderii a nouă state membre NATO din Europa Centrală şi de Est s-au reunit miercuri, la Bucureşti, şi au adoptat un document cu propuneri pentru întărirea flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice.

Documentul, semnat de liderii Bulgariei, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României, Slovaciei şi Cehiei, atrage atenţia asupra „volatilităţii“ situaţiei globale de securitate şi „caracterul imprevizibil“ al ameninţărilor şi provocărilor cu care se confruntă întreaga comunitate transatlantică şi reamintesc „acţiunile agresive ale Rusiei în Ucraina, inclusiv anexarea ilegală şi ilegitimă a Crimeii, sprijinul acordat separatiştilor din Ucraina, precum şi activităţile militare ale Rusiei desfăşurate în vecinătatea noastră“, care „subminează arhitectura de securitate europeană“, transmite Mediafax.

În aceste condiţii, liderii statelor din Europa Centrală şi de Est reuniţi la Bucureşti au convenit o serie de acţiuni pentru întărirea Flancului estic, în perspectiva summitului NATO de la Varşovia.

„Implementarea completă a Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale şi adaptarea strategică pe termen lung a Alianţei, pe dimensiunile politică, militară şi instituţională, vor fi de o importanţă crucială în această privinţă. Astfel, summitul de la Varşovia constituie momentul propice pentru a lua decizii privind noi angajamente Aliate de asigurare şi adaptare în legătură cu procedurile NATO, structurile, forţele şi infrastructura de apărare. Astfel de măsuri, care urmăresc să întărească apărarea şi capacitatea noastră de descurajare, vor adapta Alianţa la mediul de securitate actual fundamental schimbat", se arată în document.

Mai mult, liderii acestor state se angajează să „contribuie activ la conturarea răspunsului strategic Aliat pentru ameninţările şi riscurile de securitate pe termen lung cu care ne confruntăm împreună în est“. „Ne vom uni eforturile pentru a securiza, acolo unde este necesar, o prezenţă militară Aliată robustă, credibilă şi sustenabilă în regiunea noastră“, dau asigurări ei.

O recomandare a statelor din Europa Centrală şi de Est este menţinerea politicii de „uşi deschise“ a Alianţei Nord-Atlantice. „Rămânem angajaţi în sprijinirea şi oferirea de asistenţă ţărilor aspirante pentru îndeplinirea obiectivelor lor euro-atlantice“, afirmă liderii NATO din Europa Centrală şi de Est.