Ţările BRICS îşi fac propriul FMI

Ţările
BRICS îşi fac propriul FMI

Şefii de stat şi guvern ai ţărilor BRICS: Vladimir Putin (Rusia), Manmohan Singh (India), Dilma Rouseff (Brazilia), Xi Jinping (China), Jacob Zuma (Africa de Sud) FOTO Reuters

Conduse de Rusia, Brazilia, India, China şi Africa de Sud vor să-şi înfiinţeze propriile instituţii financiare mondiale, copiate după FMI şi Banca Mondială.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Exact aşa cum Vestul izolează Rusia în afara sistemului său economic drept pedeapsă pentru politicile vizavi de Ucraina, Rusia se implică în superstructurile financiare ale noii generaţii de grei mondiali la nivel economic“, transmite Kremlinul prin presa aservită. Ieri, în oraşul Fortaleza din Brazilia a început cea de-a şasea ediţie a Summitului BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), adică cele mai mari economii emergente din lume care, până recent, înregistrau rate record de creştere.

Moscova a venit cu propunerea şi conduce iniţiativa ca grupul să-şi înfiinţeze două instituţii financiare internaţionale, una care să funcţioneze precum Fondul Monetar Internaţional (FMI), cealaltă precum Banca Mondială (BM). Fiecare ar urma să dispună de fonduri în valoare de 100 de miliarde de dolari, care să fie folosite pentru a împrumuta alte ţări şi pentru a finanţa proiecte structurale de investiţii.

„Noua ordine“

Înainte de a pleca spre Brazilia, preşedintele rus Vladimir Putin şi-a reluat discursul privind noua ordine mondială, marcată de multipli poli de putere din ţările aflate în curs de dezvoltare. Este însă greu de crezut că actualele sisteme FMI şi BM ar putea fi înlocuite în spaţiul BRICS de instituţii nou-create, iar asta în primul rând pentru că grupul nu a reuşit până acum să-şi coordoneze acţiunile sau să funcţioneze, aşa cum îşi doreşte Rusia, precum structura G8 (grupul celor mai mari opt economii din lume, din care Rusia a fost exclusă ca urmare a anexării Crimeei).

Cum vor funcţiona instituţiile

Sub numele Noua Bancă pentru Dezvoltare, „banca mondială a BRICS“ ar urma să fie capitalizată pentru început cu 50 de miliarde de dolari – 10 miliarde cash şi 40 de miliarde sub formă de garanţii ale celor cinci state. Fiecare ţară va contribui cu câte două miliarde de dolari cash. Pe termen lung, capitalul va fi suplimentat până la 100 de miliarde de dolari. Şi alte ţări emergente pot alege să devină membre ale Noii Bănci pentru Dezvoltare, a transmis Anton Siluanov, ministrul Finanţelor de la Moscova. Cel mai probabil, instituţia va avea sediul la Shanghai şi va acorda primul împrumut în 2016, a mai spus oficialul rus.

În timp ce ţările BRICS ar avea cote egale în cadrul băncii, fondul descris de Siluanov drept un „mini FMI“ ar urma să ţină cont de ponderea mai mare a Chinei. Astfel, Beijingul ar urma să contribuie cu 41 de miliarde de dolari pentru capitalizarea fondului. Africa de Sud va da 5 miliarde, iar Rusia, Brazilia şi India vor contribui fiecare cu câte 18 miliarde.

Împreună, ţările BRICS adăpostesc 40% din populaţia globală şi generează 20% din Produsul Intern Brut mondial.

Putin şi Kirchner, aceeaşi melodie

Înainte de a sosi în Brazilia Vladimir Putin a fost vizită de o zi la Buenos Aires, unde a fost fotografiat în timp ce cânta la acordeon, iar preşedinta Argentinei, Cristina Kirchner, îl aplauda încântată. Kirchner nu a ratat ocazia de a critica SUA şi Marea Britanie, pe care le-a acuzat că au  standarde duble în urma criticilor la adresa Rusiei pentru anexarea peninsulei Crimeea, în condiţiile în care ţările occidentale au exprimat susţinerea pentru referendumul din 2013 privind statutul Insulelor Falkland (Malvine), revendicate de Argentina. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările