Pe agenda şi pe afişul iniţial al evenimentului îşi anunţau prezenţa comisari europeni, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, miniştri, membri ai Parlamentului European şi nimeni altcineva decât premierul României, Viorica Vasilica Dăncilă. Evenimentul, urmat de un cocktail la nivel înalt, a fost gândit, probabil, ca o încununare firească a succesului repurtat în dialogurile pe care doamna prim-ministru le-a purtat cu diverşi oficiali de la Bruxelles în aceste ultime zile, pentru a clarifica situaţia din România şi a explica liderilor europeni cum lucrurile se reaşază în matca lor firească, după ce am fost la un pas de părăsi complet traseul democratic al ţării, atunci când o jandarmeriţă a fost bătută cu bestialitate de „protestanţi“. 
 
Doar că lucrurile nu au decurs tocmai după reţeta prestabilită. Întâlnirile doamnei premier au fost, se poate spune, un fiasco. Reprezentanţi ai social-democraţilor europeni au criticat dur evoluţiile din România, inclusiv organizarea referendumului pentru familie. Copreşedinta grupului Verzilor, Ska Keller, care a participat la o întâlnire cu premierul Dăncilă, a transmis ulterior un mesaj foarte direct în care îşi exprima îngrijorarea cu privire la violenţele împotriva protestatarilor, la schimbările din sistemul judiciar, care pot periclita lupta anticorupţie, şi la tema referendumului. 
 
Practic, în urma acestor experienţe nefaste, singurul moment luminos al zilei a rămas acest eveniment la nivel înalt, în care doamna prim-ministru să se simtă în sfârşit bine, printre cei de acelaşi rang şi înălţime europeană pe care o pretinde şi dumneaei, în special în contextul preluării iminente a preşedinţiei Consiliului UE de către România şi în condiţiile în care Parlamentul European i-a fost casă timp de nouă ani. 
 
Numai că la evenimentul de prim rang nu a venit nimeni de pe lista de înalţi demnitari europeni, invitaţi de onoare şi anunţaţi cu emfază. Niciun înalt oficial european promovat pe afişele intens colorate nu a venit să gireze cu prezenţa această mascaradă tristă menită să încununeze un fiasco. Spun asta cu multă şi sinceră părere de rău pentru performanţa muzicală a Orchestrei Simfonice Bucureşti.
 
Pe agenda finală, circulată cu o jumătate de oră înainte de eveniment, în loc de comisarul pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska, a apărut o doamnă viceşef de unitate dintru-un DG oarecare, româncă. Probabil că n-a avut încotro. 
 
Au dispărut complet alţi oficiali anunţaţi. Iar preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a trimis pe cineva să îi citească mesajul. El, înalt oficial al casei, cum s-ar spune, aflat la o aruncătură de băţ şi fost coleg cu doamna prim-ministru.
 
Astfel încât însăşi doamna prim-ministru a absentat. Viorica Dăncilă nu a mai onorat cu prezenţa sa acest eveniment de înaltă ţinută. A plecat în tăcere spre România, într-o tăcere apăsată şi uşor penibilă, fără laurii gloriei europene pe care îi aştepta, nu se ştie de ce. Pe drum s-a intersectat cu un protestatar care venise la Parlamentul European să îi transmită un mesaj, însă nu a mai avut cui. El mi-a dat apoi un telefon să îmi spună că, dacă ar fi fost coloana oficială care a dus-o pe doamna prim-ministru la aeroport pe furiş, s-ar fi simţit teribil de prost şi i-ar fi fost îngrozitor de ruşine. 
 
Ar fi ilar dacă nu ar fi teribil de trist, pentru noi, ca ţară. Încet, încet, pentru tot ce fac la guvernare nişte iresponsabili, nu mai interesăm pe nimeni. Sau, mai mult decât atât, absenteismul acesta este un mesaj puternic şi foarte clar: dacă veţi continua aşa, veţi rămâne ai nimănui. Lucru care pe unii îi bucură, pentru că au alte agende pentru România, pe model putinist sau erdoganian. În an centenar - vorba preferată a doamnei premier - plecăm tot mai mult cu coada între picioare din Europa şi iubim marii clasici în viaţă ai totalitarismului.
 
Ca să salveze situaţia, domnul ministru al Economiei, Dănuţ Andruşcă, a fost, totuşi, prezent la eveniment. Gurile rele spun că mai mult pe lângă sarmale decât pe lângă orchestră.