Finiş „la fotografie“ la alegerile prezidenţiale din Austria

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cei doi candidaţi la preşedinţia Austriei, Norbert Hofer - din partea partidului de extremă-dreapta FPÖ (Partidul Libertăţii din Austria) şi ecologistul Alexander Van der Bellen, au terminat umăr la umăr turul doi al alegerilor.

UPDATE 20.18 Cei doi candidaţi la alegerile prezidenţiale se află la egalitate (50% - Norbert Hofer, 50% - Alexander Van der Bellen), potrivit rezultatelor parţiale, transmite AFP. Ca urmare, verdictul va fi dat abia luni, după numărarea voturilor prin corespondenţă. 

- Ştirea iniţială -

Potrivit primelor estimări difuzate de postul public de televiziune ORF, imediat după închiderea urnelor, Hofer a obţinut 50,2% din voturi, Van der Bellen întrunind 49,8% din sufragii, scrie derstandard.at.

Totuşi, marja de eroare a acestui sondaj este de plus/minus 2%, astfel că observatorii se declară rezervaţi, aşteptând rezultatele finale, care vor veni în cursul zilei de luni. 

Deznodământul este dificil de anticipat şi pentru că aproape 900.000 de alegători au cerut să voteze prin corespondenţă, ceea ce înseamnă 14% din corpul electoral, o proporţie-record, notează AFP. 

Voturile acestora urmează să fie numărate până luni inclusiv, astfel că nu sunt excluse surprize. În plus, notează agenţiile internaţionale de presă, opiniile alegătorilor care aleg această modalitate de vot sunt, de obicei, în defavoarea Partidului Libertăţii din Austria.

Europa, cu ochii pe austrieci

Cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Austria a fost urmărit cu atenţie în toată Europa, în contextul în care, pe fondul crizei refugiaţilor, la primul tur, ce a avut loc pe data de 24 aprilie, candidaţii partidelor marii coaliţii aflate la guvernare din 2008, SPÖ (social-democrat) şi ÖVP (conservator), nu au intrat în runda decisivă, o premieră de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial încoace. 

Faptul că pe primul loc la scrutinul de la sfârşitul lunii trecute s-a plasat Hofer, cu 35% din voturi, iar ecologistul Van der Bellen, susţinut de Verzi, a obţinut 21,3% din sufragii i-a făcut pe mulţi să ridice din sprâncene. Asta pentru că o victorie a lui Hofer, un inginer aeronautic în vârstă de 45 de ani, militant din tinereţe pentru FPÖ, vicepreşedinte al Parlamentului austriac din 2013, ar constitui prima alegere la şefia unui stat din Uniunea Europeană a unui reprezentant al unui partid radical şi naţionalist.

Ecologistul Alexander Van der Bellen, susţinut de Verzi, a fost perceput însă drept un candidat ce poate aduna voturi dintr-un larg spectru politic. În vârstă de 72 de ani, fost profesor universitar de orientare centristă, Van der Bellen a devenit în ochii multora singura soluţie ca Austria să nu alunece pe o pantă periculoasă, extremistă, ca urmare a crizei refugiaţilor care a afectat puternic ţara, dar şi ca urmare a încetinirii creşterii economice.

O situaţie delicată

Sancţionarea marilor partide de către electorat nu a fost lipsită de urmări. La numai două săptămâni de la primul tur al alegerilor, cancelarul austriac Werner Faymann a anunţat că demisionează din această funcţie, precum şi din cea de lider al Partidului Social-Democrat, justificându-şi decizia prin lipsa de sprijin în interiorul formaţiunii sale politice.

Noul cancelar social-democrat al Austriei, Christian Kern, a afirmat imediat după preluarea funcţiei că preferă să guverneze în continuare cu conservatorii şi că nu va face compromisuri pentru a rămâne la putere, dar nu a exclus eventuale discuţii cu partidul de extremă-dreaptă, al cărui candidat ar putea câştiga prezidenţialele. 

Noul preşedinte, ales pentru un mandat de şase ani, va prelua funcţia pe 8 iulie, după încheierea mandatului social-democratului Heinz Fischer.

Redus de obicei la un rol protocolar şi moral, preşedintele Austriei dispune în realitate de puteri formale extinse: este şeful armatei, numeşte cancelarul şi poate, în anumite circumstanţe, să dizolve parlamentul.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite