Legătura dintre modă şi rezolvarea crimelor. Modul în care piesele vestimentare spun o istorie neştiută

Legătura dintre modă şi rezolvarea crimelor. Modul în care piesele vestimentare spun o istorie neştiută

Amber Butchart FOTO You Tube/Margat Bookie

Criminaliştii lucrează cu experţi din toate domeniile pentru o analiză cât mai fină a detaliilor unei crime. Poliţiştii din Surrey, UK au cooptat în echipa lor un istoric al modei şi un arheolog, pentru a aduce un plus de semnificaţie în investigaţiile lor care au în centru analiza ADN-ului. Cadavrele pot fi identificate pe baza stilului hainelor, acesta furnizând o istorie complexă şi date altfel inaccesibile.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ce au în comun moda şi cazurile de crimă? Intersectarea întâmplătoare între un arheolog criminalist şi un istoric al modei, fost achizitor de haine vechi a dus la o colaborare fructuoasă în rezolvarea unor cazuri de crimă complicate.
 
Amber Butchart este un istoric al modei, interesat de legătura intimă între viaţa zilnică (cu întreg contextul ei cultural, politic, social) a oamenilor din trecut şi stilul articolelor vestimentare pe care aleg să le poarte. Ea spune într-un interviu pentru The History Vault că astfel de incursiuni au un aspect educational, de dezvoltare de abilităţi, pentru a „înţelege importanţa cântăririi dovezilor, aprecierea surselor de distorsiune, analiza argumentelor şi dezvoltarea unui dialog critic cu trecutul”, toate acestea ajutând la o percepţie culturală mai fină în zilele noastre.
 
Butchart este gazda unei emisiuni BBC în care explorează vieţile unor figuri istorice prin intermediul hainelor, a publicat o carte despre stilul nautic şi este lector asociat la catedra de modă a London College predând Studii Culturale şi Istorice. Inspiraţia pentru cariera de istoric i-a venit în timp ce lucra la un butic de haine vintage, Beyond Retro, unde trebuia să aprecieze valoarea hainelor în funcţie de vechimea lor. Atunci şi-a dat seama că hainele nu sunt doar despre stil, ci şi despre poveşti, cultură şi viaţa de zi cu zi a oamenilor din trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat.
 
Ea a ajuns în echipa criminalistică de la Surrey, UK după ce Dr Karl Harrison, unul dintre cei mai experimentaţi arheologi criminalişti din UK, a auzit-o vorbind despre hainele de lucru ale pescarilor şi despre cât de multe spunem despre noi prin hainele pe care le purtăm. „Gândesc ca un arheolog. Mă folosesc de serii de urme materiale în munca mea, or astfel a descris şi ea moda, şi semnificaţiile ei,” a declarat Harrison, potrivit The Guardian. De curând arheologul a vorbit în Camera Lorzilor despre cât de importantă este menţinerea unui ecosistem sănătos în criminalistică. „Criminalistica a ajuns să se preocupe prea mult de ADN. Încerc să nu uit că e important …să ne uităm la lucruri.”
 
 

Museum of Medical History, Hamburg-Eppendorf University FOTO EPA-EFE

 

Hainele sunt importante pentru rezolvarea unor cazuri de crimă

 
Pe un teren a fost descoperit un cadavru. „Nu ne era clar dacă fusese îngropat superficial sau murise acolo.Nu mai avea ţesuturi moi, dar hainele erau acolo – nu erau nişte haine tocmai obişnuite. Era o locaţie rurală,” povesteşte Harrison. „Omul era în izmene, a adăugat Butchart. Pe baza hainelor, ea l-a putut identifica dintr-o listă de persoane dispărute. 
 
Postul ei este de consultant analist de îmbrăcăminte în criminalistică.  „Este o aplicare cu totul ieşită în comun a specialităţii mele. Dar am simţit că e ceva foarte important, care are o valoare social mai mare decât vânzarea hainelor vechi,” a declarat istoricul de modă.
 
Butchart îi instruieşte pe investigatori în privinţa lucrurilor la care să fie atenţi la locul crimei şi cum să consemneze ceea ce văd: cum să interpreteze cusăturile şi materialul hainelor pentru a le data, precum şi limbajul tehnic privind articolele vestimentare non-vestice.  Când, de pildă, descoperă lucruri precum o ţesătură vest-africană ea îi sfătuieşte: „Descrieţi-o. Nu folosiţi cuvântul etnic, nu interpretaţi – trebuie să ajungem la un limbaj standardizat. ”
 
La rândul său, arheologul atrage atenţia: „Noi nu avem de-a face cu scene ale crimei strălucitoare, în locuinţe de lux – de obicei ne întâlnim cu cazuri de oameni supăraţi, răniţi după ce li s-a spart maşina . Dramatismul domeniului se exprimă în aşteptările ca ştiinţa să fie aplicată la un anumit standard, şi nu rudimentar, bandă adezivă şi lanterne. Toată lumea aşteaptă soluţii uşoare; în realitate, majoritatea abilităţilor se bazează pe expertiză avansată.” În trecut el a colaborat cu experţi pentru analiza penelor, nodurilor şi tatuajelor de pe cadavre.
 
Inspectând casa unei femei în vârstă decedate, copiii săi adulţi au descoperit într-un dulap, înfăşurat în haine, corpuşorul unui bebeluş. Butchart şi-a folosit abilităţile de datare a hainelor dobândite pe când lucra la buticul de haine vintage. În laborator ea a făcut observaţii asupra croielii hainelor ”Polyester, haine cusute acasă, fără finisaje. Era acolo şi un sutien glonţ pe care l-am încadrat undeva în anii ’60, apoi m-am uitat la etichetă, am cercetat istoria companiei, publicitatea producătorului.” Ea a putut data cadavrul „cu un anumit nivel de fidelitate.”
 
Chiloţii sunt un bun exemplu al expertizei sale. „Sunt uşor de datat. Lenjeria este purtată atât de aproape de corp, asta odată, apoi, frecvent, un criminal care scapă de un cadavru nu îndepărtează şi chiloţii.” Apelând la modă, ne vine la îndemână să le facem o istorie semnificativă. „M&S dispune de o arhivă imensă, cee ace este de un real ajutor. De la corsete şi sutienele glonţ la forme mai naturale fără sârmă sau sutienul minune din anii ’90. La fel,  dimensiunile chiloţilor s-au schimbat dramatic – gândiţi-vă de exemplu la cum arătau tanga în anii ’80.”
 
Majoritatea cazurilor la care lucrează în poliţie implică însă nu haine vechi, ci moda contemporană extrem de schimbătoare. „Istoria modei ca disciplină se învârte în jurul vieţii elitelor. Dar pe mine viaţa zilnică m-a interesat întotdeauna. Hainele purtate de muncitori nu au fost niciodată documentate la modul serios, unul dintre motive fiind că ei le păstrau până se degradau cu totul. Asta spune ceva despre modul în care oamenii interacţionează cu hainele lor.”
 
Colegul ei arheolog spune:„O parte din munca mea este să-i învăţ pe oameni cum să se ocupe de cadavre. De pildă, cum să păstrezi un cuţit într-un cadavru în timpul transportului. Lucruri care duc inevitabil la discuţii de tot felul, inclusiv cele despre cum să gestionezi situaţiile în care nu ţi-e prea bine în preajma lor.”

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: