Cum a ajuns Estonia să refuze singurul candidat pentru funcţia de preşedinte al ţării
0
Parlamentul Estoniei nu a putut alege un nou preşedinte al ţării, după ce reprezentanţii au respins singura persoana care şi-a depus candidatura pentru funcţie în cadrul primei runde de alegeri.
Alar Karis, directorul Muzeului Naţional al Estoniei, a primit doar 63 de voturi în cadrul alegerilor de luni. Acesta avea, însă, nevoie de voturile a două treimi (68) dintre cei 101 de aleşi al legislativului estonian. Şaisprezece reprezentanţii au depus buletine de vot nemarcate, iar restul fie au absentat de la şedinţă, fie s-au abţinut de la vot. În consecinţă, marţi se va desfăşura o nouă rundă a alegerilor, alţi candidaţi putând să participe, scrie Euronews.
„Mâine e o altă zi. Am încredere că vom obţine un rezultat diferit”, a declarat Karis imediat după anunţarea rezultatelor.
Karis, fost rector al unei universităţi, a fost singurul candidat, după ce actualul preşedinte al Estoniei, Kersti Kaljulaid, prima femeie aleasă în această funcţie, nu a primit sprijinul a 21 de parlamentari, o cerinţă necesară pentru a intra în alegerile pentru un al doilea mandat.
Dacă nici în a doua rundă de scrutin nu se va ajunge la vreun rezultate, alegerile vor fi preluate de un corp electoral special, compus din parlamentari şi reprezentanţii ai municipalităţilor estoniene care vor alege un nou şef de stat în septembrie. Procesul de alegere a unui nou preşedinte a fost complicat şi în 2016, Kaljulaid fiind aleasă de parlament, dar doar după ce atât legislativul, cât şi corpul electoral special au eşuat în a alege un candidat.
Rolul preşedintelui Estoniei este în mare parte unul ceremonial, acesta reprezentând ţara în relaţiile internaţionale şi jucând rolul unui lider de opinie pe scena politică internă. Puterea politică este deţinută de premierul ţării. Cu toate acestea, preşedintele are drept de veto în privinţa legilor adoptate de parlament, numeşte în mod formal miniştrii guvernului şi este comandantul suprem al forţelor armate.
Situaţia din cadrul alegerilor estoniene pentru un nou preşedinte este dată mai ales de contextul politic actual al ţării. Guvernul de coaliţie este format din doi foşti rivali: Kaja Kallas, actuala şefă a guvernului, conduce Partidul Reformei, o formaţiune de centru-dreapta, şi colaborează în coaliţie cu Partidul de Centru, o formaţiune caracterizată de observatorii politici drept una de centru-stânga, condusă de fostul premier Juri Ratas.
Pentru a păstra liniştea în coaliţie, Kallas şi Ratas au decis că vor veni cu un candidat comun, selectându-l până la urmă pe Alar Karis. Cu toate acestea, cele două partide au doar 59 de voturi în parlament. Două partide din opoziţie - social-democraţii şi formaţiunea conservatoare Isamaa - au anunţat că îl vor sprijini pe Karis, dar voturile nu s-au materializat. Principalul partid de opoziţie, populiştii de dreapta ai Partidului Popular Conservator din Estonia, nu l-au sprijinit însă pe Karis, după ce formaţiunea nu a putut să-şi numească propriul candidat în alegeri.
Conform presei estoniene, Kallas ar fi preferat sprijinirea actualului preşedinte pentru un nou mandat, dar Kaljulaid a intrat în repetate rânduri în conflict cu Juri Ratas în timpul în care acesta a condus guvernul, lucru care l-a făcut pe acesta să insiste pentru un nou candidat. Un sondaj de opinie recent arăta însă că o parte semnificativă a estonienilor doreau că Kersti Kaljulaid să continue în funcţie: 37% dintre respondenţi au spus că este prima lor opţiune, iar 51% au pus-o în primele trei opţiuni.
Se încarcă comentariile...
