Comisarul European de Justiţie, avertisment fără precedent: Deciziile curţilor constituţionale ar putea distruge UE

Comisarul European de Justiţie, avertisment fără precedent: Deciziile curţilor constituţionale ar putea distruge UE

Foto Facebook

Comsiarul European pe Justiţie, Didier Reynders, a lansat un avertisment fără precedent privind impactul deciziilor luate de curţile constituţionale ale statelor membre, comentând că acestea subminează tot mai frecvent supremaţia legilor UE şi ar putea duce la distrugerea Uniunii.

Oficialii de Bruxelles văd în asta o ameninţare serioasă, iar Comisia europeană a lansat, luna aceasta, proceduri împotriva Germaniei, ca reacţie la „explozia de decizii” ale curţii constituţionale din această ţară. Deciziile stipulau că magistraţii Curţii Europene de Justiţie şi-au depăşit jurisdicţia într-un caz care viza achiziţionarea de acţiuni de către Banca Central Europeană.

Următoarea mare provocare la care se aşteaptă oficialii de la Bruxelles vizează o decizie a Curţii Constituţionale din Polonia care ar putea fi dată pe 13 iulie şi care s-ar putea pronunţa asupra compatibilităţii între anumite elemente din tratatele UE şi constituţia naţională.

Această speţă, deschisă ca urmare a acţiunilor guvernului naţionalist de la Varşovia, este privită de experţi juridici drept cea mai mare provocare pentru ordinea juridică a UE, scrie Hotnews.

Care este riscul?

Comisarul spune că ameninţările vin din ţările est europene cum ar fi Polonia şi Ungaria, dar şi Franţa şi Germania încep să atace prin deciziile luate. El spune că îngrijorarea este tot mai mare, iar riscul este la fel.

„Care este riscul dacă nu luăm măsuri? Riscul este că vom distruge uniunea însăşi”, a declarat Reynders.

UE se bazează pe reguli şi pe aplicarea riguroasă a acestora în toate statele membre, astfel încât, dacă acest lucru încetează, blocul comunitar este subminat. „Atunci când avem o problemă într-un stat membru, riscul este al unui efect de domino în toate celelalte state membre, o tendinţă de a pune sub semnul întrebării supremaţia legii europene şi jurisdicţia exclusivă a Curţii”, a mai spus oficialul.

În Franţa, guvernul a făcut apel la Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanţă administrativă, pentru a ataca o decizie a Curţii Europene de Justiţie din octombrie. Decizia stipula că operaţiunea de colectare de date de către serviciile secrete încalcă legile privind confidenţialitatea. Anterior, Parisul pierduse cazul în faţa unei instanţe franceze, în aprilie.

În Ungaria, guvernul a mers la Curtea Constituţională după ce CJUE a invalidat legile privind imigraţia.

„Dacă nu punem capăt acestui fenomen, vom avea din ce în ce mai multe posibilităţi ca statele membre să atace ordinea juridică a UE şi jurisdicţia CJUE”, a declarat comisarl european.

Cazul României

În România, o decizie a Curţii Constituţioanle contrazice decizia CJUE care se referă la desfiinţarea Secţiei Speciale (SIIJ), doar parlamentul putând lua această decizie.

Judecătorii constituţionali susţin că hotărârea Curţii de Justiţie a UE, luată după ce magistraţi români au dat în judecată România pe tema înfiinţării SIIJ, „nu poate fi considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudenţial”. CCR a decis că înfiinţarea SIIJ este constituţională, respingând sesizările făcute în acest caz.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările