Bruxelles-ul, în război cu Budapesta şi Varşovia pe tema minorităţilor sexuale şi a reformei justiţiei

Sediul Comisiei Europene

Comisia Europeană va declanşa proceduri de infringement împotriva Ungariei şi Poloniei din cauza legislaţiei anti-LGBT şi a felului în care tratează aceste minorităţi, informează un comunicat de presă al CE. În plus, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că un segment-cheie al reformei justiţiei în Polonia „nu este conform“ cu dreptul european. ceea ce ar putea aduce Varşoviei penalităţi financiare .

Comisia Europeană a decis  să înceapă procedurile legale împotriva noii legi anti-LGBTQ+ din Ungaria, anunţă CE într-un comunicat. Este vorba de două proceduri separate de infringement, care vor stabili un termen de două luni pentru ca Ungaria să furnizeze un răspuns.

În prima procedură, Comisia contestă noua lege adoptată de Budapesta, care interzice prezentarea de conţinut care promovează homosexualitate sau persoane transgender către minori. Comisia susţine că această lege încalcă libertatea de expresie şi de exprimare, precum şi directiva europeană privind serviciile media audiovizuale şi directiva privind comerţul electronic. Comisia mai argumentează, de asemenea, că legislaţia ungară încalcă libertatea de a furniza servicii şi libera mişcare a bunurilor, pentru că nu a demonstrat că aceste restricţii sunt necesare şi nediscriminatorii. potrivit comunicatului.

A doua procedură va privi o carte publicată de asociaţia Labrisz, pe care o agenţie guvernamentală din Ungaria a obligat-o să conţină un disclaimer care să anunţe că volumul conţine "comportament care deviază de la rolurile tradiţionale de gen". Comisia argumentează că acest lucru încalcă directiva europeană privind practicile comerciale neloiale.

De asemenea, Bruxellesul declanşează infringement şi împotriva Poloniei, pentru instituirea aşa-numitelor "zone libere de ideologie LGTB", potrivit comunicatului. Comisia arată că, deşi a cerut în reptate rânduri explicaţii de la Varşovia privind acest lucru, nu a primit niciun răspuns. Printre altele, Comisia vrea să stabilească dacă aceste oraşe şi regiuni cu practici discriminatorii mai pot primi fonduri europene.

Budapesta şi Varşovia vor avea două luni la dispoziţie pentru a da răspunsuri procedurilor iniţate de la Bruxelles.

Polonia se află oricum – ca şi Ungaria – supusă aplicării Articolului 7 din dreptul comunitar, articol niciodată aplicat, care prevede suspendarea dreptului de vot al unei ţări membre în UE în care s-ar constatat că nu se respectă regulile elementare ale statului de drept.

Segmentul disciplinar al reformei justiţiei din Polonia „nu este conform“ cu dreptul european, a stabilit joi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE, cu sediul la Luxemburg), într-o decizie care ar putea declanşa penalităţi financiare împotriva Varşoviei din partea Bruxellesului, transmite AFP.

„Polonia nu şi-a respectat obligaţiile ce decurg din dreptul UE“, a indicat CJUE, marcând o etapă suplimentară în confruntarea dintre Bruxelles şi Varşovia pe tema reformelor din justiţia poloneză.

Sesizată de Comisia Europeană, Curtea de la Luxemburg a declarat că a examinat cauza în 'contextul global al reformelor majore' angajate de guvernul conservator naţionalist aflat la putere din 2015 în Polonia.

CJUE a avut în vizor în special camera disciplinară a Curţii Supreme poloneze, care, potrivit instanţei europene, 'nu oferă toate garanţiile de imparţialitate şi de independenţă şi, în particular, nu este la adăpost de influenţe directe sau indirecte ale puterilor legislativă şi executivă poloneze'.

Decizia CJUE intervine la o zi după o ordonanţă a aceleiaşi Curţi europene prin care cere Poloniei să înceteze orice activitate a 'camerei disciplinare'.

Dacă Varşovia nu se va conforma, ar putea să-şi atragă sancţiuni financiare.

Joi, purtătorul de cuvânt al guvernului, Piotr Muller, a reiterat poziţiile Varşoviei, reamintind că „organizarea sistemului de justiţie ţine de competenţele statelor membre“.

Această hotărâre „dovedeşte o tară a CJUE“ şi marchează o 'tentativă de a acapara competenţele statele membre (pentru a le aduce) la nivelul UE', a declarat el la televiziunea TVP1.

Guvernul partidului Lege şi Justiţie (PiS) afirmă că reformele sunt necesare pentru a lupta împotriva corupţiei şi a pune capăt moştenirii comuniste în sistemul de justiţie.

Comisia Europeană consideră însă că ele aduc atingere statului de drept, şi încearcă să readucă Polonia, dar şi Ungaria, în conformitate cu ceea ce Bruxellesul consideră drept normele democratice europene.

Miercuri, Curtea Constituţională poloneză a sfidat Bruxellesul printr-o decizie potrivit căreia orice măsură provizorie luată de Curtea europeană împotriva reformelor judiciare poloneze 'nu este conformă' Constituţiei ţării.

Criticii guvernului au declarat că decizia constituie o atingere adusă ordinii juridice a UE, calificând-o drept „Polexit juridic“.

Fostul preşedinte al Consiliului European, polonezul Donald Tusk, aflat acum în fruntea partidului de opoziţie Platforma Civică, a acuzat PiS de „părăsirea UE“.