Arestarea lui Roman Protasevici, a treia „operaţiune specială” în Belarus în decurs de o săptămână. Lukaşenko susţine că a evitat un atac al Hamas

Arestarea lui Roman Protasevici, a treia „operaţiune specială” în Belarus în decurs de o săptămână. Lukaşenko susţine că a evitat un atac al Hamas

Roman Protasevici săltat de forţele de securitate din Belarus FOTO Arhivă

Belarusul este acuzat de „terorism de stat” după ce a deturnat un avion de pasageri pentru a aresta un jurnalist. Este a treia „operaţiune specială” a regimului Lukaşenko împotriva presei care îndrăzneşte să scoată la suprafaţă atrocităţile sale.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ziua de 23 mai 2021 va rămâne în istorie pentru o manevră nemaiîntâlnită de arestare a unui jurnalist şi opozant nedigerat de un regim. În timp ce se pregătea să părăsească spaţiul aerian al Belarusului, un Boeing 737-800 al companiei Ryanair care asigura o cursă între Atena (Grecia) şi Vilnius (Lituania) - state membre UE şi NATO -, a fost interceptat de un avion de recunoaştere MiG-29 şi a primit ordin să devieze de la traseu şi să aterizeze la Minsk. Anterior, o „alertă cu bombă” fusese raportată la bord de către agenţi sub acoperire ai KGB-ului belarus, ceea ce a permis justificarea redirecţionării aparatului de zbor. Însă nu a fost decât un act de subversiune, orchestrat în scopul arestării tânărului Roman Protasevici, prezent la bord şi care simţise încă din capitala Greciei, unde participase la o conferinţă economică, că este urmărit de agenţi secreţi. După câteva ore petrecute la Minsk, avionul a redecolat duminică seară către Vilnius, fără Protasevici şi prietena acestuia la bord, dar şi fără agenţii KGB-ului belarus.

Un incident „foarte îngrozitor” pentru pasageri şi echipaj. „Cred că este prima oară când se întâmplă aşa ceva unei companii aeriene europene”, a denunţat luni CEO-ul Ryanair, Michael O'Leary, evocând un „act de piraterie”. „Terorism de stat”, a reacţionat imediat UE, ai cărei lideri s-au întrunit luni. Acum Belarusul riscă noi sancţiuni din partea blocului comunitar.

Dacă NATO şi UE au catalogat incidentul drept „grav şi periculos” şi au cerut o „anchetă internaţională”, Kremlinul, care îl ţine în braţe pe preşedintele Aleksandr Lukaşenko, supranumit „ultimul dictator al Europei”, a anunţat că aşteaptă o „evaluare sobră” a situaţiei, din partea „instanţelor internaţionale” ale aviaţiei civile, înainte de a se pronunţa pe acest subiect.

Ministerul român de Externe a reacţionat în tonul UE, condamnând duminică seara un incident „deosebit de grav” şi anunţând convocarea ambasadorului Belarusului în România. MAE şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu arestarea lui Protasevici şi s-a pronunţat pentru necesitatea demarării de urgenţă a unei investigaţii internaţionale independente care să stabilească circumstanţele exacte ale deturnării avionului de pasageri.

Jurnalistul considerat „terorist”

La cei 26 de ani ai săi, Roman Protasevici este văzut ca un duşman important de către Aleksandr Lukaşenko, care tot de atâţia ani se află la putere. Fost student la jurnalism, exmatriculat pentru criticile aduse regimului din ţara sa, Protasevici a fost nevoit să fugă în Polonia pentru a nu fi arestat înainte de alegerile prezidenţiale din august anul trecut, aşa cum s-a întâmplat cu mulţi candidaţi şi protestatari. După alegeri, tânărul jurnalist a înlesnit transmiterea mişcării de contestare din ţară prin intermediul canalului Telegram Nexta, urmărit în direct de peste un milion de abonaţi în timpul protestelor. Deranjat de activitatea lui Protasevici, KGB-ul belarus l-a inclus în noiembrie anul trecut pe jurnalist pe o listă a „persoanelor implicate în activităţi teroriste”. Înainte să fie arestat, acesta a declarat la bord că „riscă pedeapsa cu moartea” în ţara sa.

„L-am privit direct în ochi şi era foarte trist”, a spus un pasager.

Prima ţară care a sărit în apărarea lui Roman Protasevici este Lituania, care i-a acordat statutul de refugiat, aşa cum a procedat cu mai mulţi opozanţi ai lui Lukaşenko. „Cer eliberarea de urgenţă a lui Roman Protasevici”, a declarat şeful statului lituanian, Gitanas Nauseda, cerând NATO şi UE să facă presiuni în acest sens.

Imaginaţie bogată la Minsk: Evitarea unui atac al Hamas

Însă Belarusul susţine că a acţionat în mod legal interceptând un zbor comercial. Într-un comunicat, Ministerul belarus de Externe leagă acest incident de o „alerta cu bombă” anunţată la bord şi acuză UE de „politizarea” situaţiei.

„Nu există nicio îndoială că acţiunile organelor noastre competente erau în conformitate cu reglementările internaţionale”, s-a antepronunţat MAE belarus înainte de efectuarea unei anchete. Ori Minskul s-a angajat să furnizeze o evaluare asupra devierii şi aterizării avionului.

În aceeaşi notă, presa afiliată lui Lukaşenko a apărat reacţia autorităţilor, apreciind că a fost una normală având în vedere că se semnalase o „alertă cu bombă”, iar la bord se afla un „extremist”.

Canalul de Telegram Pool Pervogo, care ţine neoficial de preşedinţia belarusă, a publicat un mesaj menit să „risipească toate miturile şi speculaţiile” şi în care explică faptul că avionul se afla în spaţiul aerian al ţării şi, „potrivit normelor, în situaţia unei alerte cu bombă, controlorul de zbor trebuie să-i propună echipajului (să aterizeze) pe cel mai apropiat aeroport, în acest caz cel de la Minsk”.

„Faptul că între pasageri se număra şi un extremist nu este vina celor care au decis să-i ajute pe pasagerii avionului”, relatează Pool Pervogo într-o încercare de justificare a acţiunilor autorităţilor belaruse.

Regimul Lukaşenko a continuat cu justificările până la a emite ideea că a primit un mesaj de ameninţare din partea mişcării islamiste palestiniene Hamas care de fapt viza Vilniusul.

„Noi, soldaţii Hamas, cerem ca Israelul să înceteze focul în sectorul Gaza. Cerem ca Uniunea Europeană să înceteze să susţină Israelul (....), iar dacă revendicările noastre nu sunt satisfăcute o bombă va exploda (la bordul avionului Ryanair) deasupra Vilniusului”, a declarat directorul pentru transport aerian din cadrul Ministerului belarus al Transporturilor, Artem Sikorski, susţinând că citeşte o traducere în rusă a unui e-mail primit în engleză.

A treia „operaţiune specială” în decurs de o săptămână

Incidentul Ryanair este a treia „operaţiune specială” din ultima săptămână împotriva jurnaliştilor care au curajul să-l conteste pe Aleksandr Lukaşenko. Pe 18 mai, forţele de securitate au intrat în redacţia ziarului Tut.by, au arestat 13 jurnalişti şi au confiscat calculatoarele. Trei zile mai târziu, au descins în studioul postului de televiziune Belsat şi au arestat şase tehnicieni. Două jurnaliste de la Belsat sunt deja condamnate la câte doi ani de închisoare.

Aproape 30 de jurnalişti sunt încarceraţi în prezent în Belarus, alături de sute de „duşmani” ai lui Lukaşenko. Doi dintre jurnaliştii arestaţi se află în greva foamei, în semn de protest faţă de practicile de tortură suferite după gratii.

Practicile de tortură au fost denunţate pe larg de organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Amnesty International, care a cules sute de mărturii în acest sens după alegerile prezidenţiale de anul trecut.

În afară de practicile de tortură, Belarusul este nevoit să dea explicaţii pentru decese circumstanţe neclare în închisori. Cel mai cunoscut caz este cel al activistului politic Vitold Aşurak, care a murit acum trei zile în timp ce ispăşea o pedeapsă la cinci ani de închisoare pentru participarea la proteste anti-guvernamentale. Aşurak a murit în penitenciar la vârsta de 50 de ani, din cauza unui infarct, după spusele autorităţilor. Svetlana Tihanovskaia, liderul opoziţiei din Belarus, este sigură că Vitold Aşurak a murit din cauza represiunii regimului. „Oamenii nu doar că suferă, ci şi mor din cauza regimului din Belarus”, a reacţionat ea pe Twitter.

Anul trecut, zeci de mii de belaruşi au ieşit în stradă pentru a denunţa rezultatul alegerilor prezidenţiale, în urma cărora Aleksandr Lukaşenko a fost declarant învingător pentru a şasea oară consecutiv. Statele Unite şi UE nu au recunoscut rezultatul scutinului din cauza „fraudelor masive” constatate la vot. Opoziţia şi Ţihanovskaia au cerut alegeri, care să se desfăşoare cu respectarea standardelor internaţionale.

În faţa represiunii, Statele Unite şi UE i-au pus pe Lukaşenko şi alţi zeci de oficiali şi oameni de afaceri pe listele lor de sancţiuni, îngheţându-le activele şi impunând interdicţii de viză. Totuşi, aceste sancţiuni nu l-au descurajat pe Aleksandr Lukaşenko, care se bucură de sprijinul preşedintelui rus Vladimir Putin.

Lukaşenko stârneşte „invidie” la Moscova

În Rusia, un parlamentar pro-Putin a descris arestarea lui Protasevici drept  „o operaţiune specială strălucită”. „Nu credeam că o să invidiez vreodată Belarusul”, a comentat pe Twitter redactorul şef al RT, Margarita Simonian. „Dar de data asta Taica a jucat superb”, a adăugat ea, folosind alintul folosit simpatizanţii lui Aleksandr Lukaşenko. Adevărul este că Vladimir Putin, aflat de mai bine de 20 de ani la putere, a recurs la tot felul de mijloace de represiune pentru a-şi impune regimul, dar încă nu şi-a permis până acum să deturneze un avion pentru a aresta un jurnalist şi opozant.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările