Violenţe în Sri Lanka: Cauzele crizei economice care a înfuriat mulţimea şi a dus la căderea familiei aflate la conducerea ţării

Militari srilankezi în faţa unor autpbuze incendiate de protestatari FOTO EPA-EFE

La 13 ani de încheierea războiului civil, Sri Lanka se află din nou pe un butoi cu pulbere. Premierul Mahinda Rajapaska, membru al unei vechi familii de politicieni proeminenţi, tocmai şi-a anunţat demisia pe fondul unor proteste masive. Cauzele acestor proteste sunt de natură economică şi socială, fiind adâncite în urma creşterii dependenţei faţă de China.

Viitorul pare incert pentru Sri Lanka. Cel puţin cinci persoane au murit, iar alte 225 au fost rănite, luni, în urma unor încăierări între susţinători ai premierului Mahinda Rajapaska şi manifestanţi anti-guvernamentali. Pe fondul protestelor, Mahinda Rajapaska a demisionat şi a fost escortat într-un loc sigur. Înainte de a-şi da demisia, casa sa a fost atacată. În urma atacului, a încercat să facă o remaniere guvernamentală, dar în van.

La începutul acestui secol, Sri Lanka se bucura o creştere economică semnificativă. PIB-ul său pe cap de locuitor era de 2,3 ori mai mare decât cel al Indiei şi de trei ori mai mare decât cel al Bangaldeshului. La două decenii distanţă, ţara este scufundată într-o gravă criză economică şi socială, relatează TV5Monde.

Corupţie

Controversa din jurul clanului Rajapaska datează de ceva ani. Pentru a înţelege mai bine situaţia, un aspect trebuie menţionat, şi anume că Sri Lanka a ieşit în 2009 din 37 de ani de război civil între majoritatea singaleză budistă ş minoritatea tamil hindusă. Rebeliunea tamil a luat sfârşit sub conducerea lui Mahinda Rajapaska, preşedinte între 2005 şi 2015 şi premier din 2019 până luni, 9 mai.

Mahinda Rajapaska FOTO thequint.com

Cu certitudine, Mahinda Rajapaska este adulat de o parte a singalezilor, majoritari în Sri Lankda, dar liderul naţionalist de la Colombo este în acelaşi timp urât şi temut de minoritatea tamil. Ori, potrivit estimărilor ONU, ultimele săptămâni ale războiului civil din Sri Lanka s-au soldat cu moartea a aproximativ 40.000 de civili. Însă Mahinda Rajapaksa a negat mereu acest bilanţ şi a refuzat toate solicitările internaţionale cu privire la anchetarea acestor atrocităţi atribuite armatei, conduse în acea vreme de fratele său, actualul preşedinte al ţării, Gotabaya Rajapaksa.

Pe lângă trecutul politic tulbure al celor doi fraţi, sunt puse în discuţie şi problemele de corupţie din cadrul guvernului. Celălalt frate al lor, ministrul de Finanţe Basil Rajapaksa, este acuzat de deturnare de fonduri publice. Opoziţia l-a poreclit „Domnul 10%”, o aluzie la comisioanele percepute pentru contracte cu statul. Majoritatea srilankezilor consideră că actuala criză economică este cauzată de o serie de decizii politice proaste.

Proiecte uriaşe şi nesustenabile

Pe fondul ieşirii din război, totul părea să meargă bine pentru Sri Lanka. În logica creşterii economice puternice, prioritatea a fost acordată cererii interne prin proiecte vaste de infrastructură, printre care un aeroport internaţional nou, un centru de conferinţe uria şi un port în ape adânci. Din 2009 până în 2015, Mahinda Rajapaksa a contractat împrumuturi uriaşe, în principal din China, marele ei aliat, pentru a-şi finanţa proiectele.

Pentru mulţi srilankezi, aceste proiecte simbolizează gestionarea proastă a guvernului. „Suntem datori până la gât”, spune pentru TV5Monde Krishantha Kulatunga, proprietarul unei mici papetării din Colombo. Papetăria lui este situată aproape de un zgârie-nori din sticlă în formă de floare de lotus, un alt simbol al acestui eşec investiţional. „Lotus Tower”, finanţat din fonduri chineze, domină Colombo, capitala Sri Lankăi, dar nu a fost deschis niciodată publicului. „Cum să ne simţim mândri de acest turn când trebuie să cerşim pentru ca să mâncăm?”, se întreabă negustorul din Colombo.

Aceeaşi constatare este obseravată şi în cazul Aeroportului Internaţional Mattala Rajapaksa, pentru a cărui construcţie ţara a împrumutat 200 de milioane de dolari din China. Terminalul este atât de puţin folosit astăzi, încât veniturile sale nu acoperă nici măcar factura la energie electrică. În ceea ce priveşte portul de adâncime Hambantota, situat pe cea mai aglomerată rută maritimă est-vest din lume, guvernul Rajapaksa a fost nevoit să-l cedeze pentru 99 de ani unei companii chineze.

Aceste investiţii colosale au crescut datoria externă a Sri Lankăi. În plus, cei doi fraţi au mizat totul pe turism, în defavoarea altor sectoare.

Turismul, un pariu ratat

Economia Sri Lankăi este astăzi puternic dependentă de turism. Potrivit Băncii Mondiale, veniturile directe din turismul internaţional au crescut în cazul Sri Lankăi de la 388 de milioane de dolari în 2000 la 754 de milioane de dolari în 2009 şi la 5,1 miliarde de dolari în 2018. Dar atacul terorist din 21 aprilie 2019, soldat cu 269 de morţi la biserici şi hoteluri de lux, şi pandemia de COVID-19 au redus drastic veniturile din turism.

Lotus Tower FOTO EPA-EFE

Într-o încercare de a răspunde acestei situaţii, fratele lui Mahinda, Gotabaya Rajapaksa, ales preşedinte la scurt timp după atacul terorist, a decis să scadă drastic impozitele, chiar înainte de criza COVID-19, dar fără succes. Pandemia a afectat mai ales noile proiecte.

În acelaşi timp, sectoare care pe vremuri au adus bogăţii insulei au fost total neglijate, în special textilele, cauciucul, ceaiul şi produsele chimice. Clanul Rajapaksa a pierdut şi încrederea fermierilor, în urma unei deciziu bruşte de a interzice îngrăşămintele chimice fără a oferi o soluţie în schimb. Totuşi, din punct de vedere istoric, fermierii încă sunt susţinători ai clanului.

Creşterea dependenţei faţă de China

Situaţia s-a înrăutăţit într-o asemenea măsură încât, în ​​vara anului 2020, Sri Lanka a pierdut accesul la piaţa internaţională de credit. Apoi a intrat în incapacitate de plată a datoriei externe, care se ridica la 51 de miliarde de dolari în aprilie 2022. Insula nu mai poate face împrumuturi pentru a-şi rambursa unele datorii. 

Şi totuşi, China susţine că nu are nicio vină. „China a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a ajuta Sri Lanka să evite defaultul, dar, din păcate, ţara a mers la Fondul Monetar Internaţional şi a ales defaultul”, a declarat luna trecută ambasadorul chinez la Colombo, Qi Zhenhong.

În realitate, această criză plasează insula în centrul competiţiei regionale majore dintre China şi India. În mai 2021, Parlamentul srilankez a dat undă verde proiectului „Port City”, în Colombo, conceput să fie un hub financiar. Proiectul interesează un operator chinez care se declară dispus să investească 1,4 miliarde de dolari. Acest oraş ar fi complet scutit de taxe şi ar găzdui companii offshore, cazinouri şi servicii financiare. Dacă se va realiza, „Port City” ar creşt şi mai mult dependenţa Sri Lankăi faţă de China, notează TV5Monde.