O nouă reconstrucţie a focarului de la Wuhan şi alt „pacient zero”. Pe ce se bazează teoria că virusul a pornit din piaţa de animale vii

FOTO SHUTTERSTOCK

Biologul evoluţionist Michael Worobey, unul din cei 18 cercetători care au cerut o investigaţie asupra originii pandemiei de COVID-19 care să ia în seamă inclusiv teoria unui accident de laborator, a publicat în revista „Science” o reconstrucţie a izbucnirii focarului de la Wuhan pornind de la primii pacienţi ce au raportat simptome.

Biologul evoluţionist Michael Worobey este unul din cei 18 oameni de ştiinţă care au avut obiecţii la adresa unui raport OMS ce concluziona că este extrem de probabil ca virusul să fi fost transmis de la un animal în timp ce respingea ca „extrem de improbabilă” ipoteza că virusul ar fi fost scurs de la un laborator. Grupul de cercetători a solicitat o examinare mai echilibrată a celor două teorii şi astfel o investigaţie corespunzătoare, în timp ce Worobey nota la acea vreme că „ambele explicaţii sunt pe masă din punctul meu de vedere”.

Cercetătorul american reaprinde dezbaterea privind originile pandemiei de COVID-19, identificând alt presupus pacient zero din Wuhan, după ce Organizaţia Mondială documentase cazul cel mai timpuriu pe 8 decembrie ca fiind un contabil îmbolnăvit fără a fi mers în piaţa din Huanan, considerată punctul de pornire al epidemiei din China.

Michael Worobey de la Universitatea din Arizona a trecut în revistă prezentări ale primelor cazuri în reviste ştiinţifice şi interviuri video cu primele persoane din Wuhan care au descris simptomele de boală COVID-19. De asemenea, a analizat conexiunile primilor pacienţi spitalizaţi cu piaţa de fructe de mare concluzionând că din metropola cu 11 milioane de locuitori „jumătate din cazurile timpurii de contaminare sunt legate de un loc de mărimea unui teren de fotbal”.

”Devine foarte dificil să explici această tendinţă dacă epidemia nu a pornit din această piaţă”, a declarat el pentru New York Times.

Reconstrucţia lui Worobey sugerează că primul pacient raportat de autorităţile din Wuhan nu este contabilul numit „Chen”, un bărbat în vârstă de 41 de ani, ci o vânzătoare de la piaţă care a avut simptome pe 11 decembrie.

Un reporter chinez a descoperit că acest contabil a făcut febră pe 8 decembrie din cauza unei infecţii apărute după extragerea unui dinte de minte. Pe 16 decembrie el a avut episodul de febră asociat de de data asta cu boala COVID-19.

Cum s-a îmbolnăvit primul presupus pacient zero

Expert în originile epidemiilor de gripă şi HIV, Worobey a încercat să pună cap la cap primele zile ale pandemiei de Covid. Citind un studiu din mai 2020 despre cazurile timpurii scris de medicii locali şi oficialii sanitari din Wuhan, a fost nedumerit să găsească o descriere care părea a fi a lui Chen: un bărbat de 41 de ani fără contact cu piaţa Huanan, care a avut primele simptomele la 16 decembrie, relatează New York Times.

Apoi, Worobey a găsit ceea ce părea a fi o a doua sursă independentă pentru data ulterioară: însuşi Chen.

„Am făcut febră pe 16, în timpul zilei”, a spus un bărbat identificat ca Chen într-un interviu video din martie 2020 pentru The Paper, o publicaţie cu sediul în Shanghai. Videoclipul indică faptul că acest contabil nu a mers niciodată pe piaţa din Huanan. Rapoartele oficiale spun că el locuia în districtul Wuchang din Wuhan, la kilometri distanţă de piaţă.

Chen a spus că pe lângă febră simţea o senzaţie de presiune în piept şi de aceea a mers la spital în acea zi. „Chiar şi fără niciun exerciţiu intens, cu doar un mic efort, cum ar fi felul în care vorbesc cu tine acum, m-aş simţi fără respiraţie”, a spus el.

Worobey a spus că înregistrările medicale prezentate în videoclip ar putea conţine indicii despre modul în care raportul OMS-China a ajuns la o dată greşită – acesta conţine descrierea intervenţiei chirurgicale de extragere a unei măsele şi menţiunea unei reţete de antibiotice din 9 decembrie, din cauza unui episod febril. posibil în ziua operaţiei dentare.

În clip, Chen a speculat că s-ar fi putut îmbolnăvi de Covid „când m-am dus la spital” – posibil o referire la operaţia sa dentară anterioară.

Peste 50% din primele cazuri de contaminare au pornit din piaţă

Au trecut 11 zile până când autorităţile chineze să lege piaţa Huanan de primele cazuri – medicii de la două spitale din Wuhan au avut în acest timp 14 pacienţi cu pneumonie de origine necunoscută din care opt fuseseră în acea piaţă.

Teoria unui accident de laborator sau a eliberării intenţionate a unui agent infecţios a avut drept bază pentru cei care au argumentat în favoarea ei rezultatele din raportul OMS potrivit cărora 33% din cei 168 care s-au îmbolnăvit de pneumonie la începutul epidemiei din China aveau legătură directă cu piaţa.

Marc Suchard, un cercetător la UCLA care utilizează secvenţe genetice pentru a studia răspândirea bolii, a spus că reconstrucţia lui Worobey arată clar că „majoritatea cazurilor timpurii apar în apropierea pieţei, identificându-l ca un epicentru timpuriu”. 

Potrivit teoriei lui Worobey, 10 din cele 19 cazuri timpurii de contaminare, adică 53% au apărut la persoane cu legătură cu piaţa – iar aceste cifre nu puteau fi umflate artificial de autorităţi ca o posibilă muşamalizare, pentru că au fost identificate înainte ca acestea să anunţe epidemia.

Înainte ca primii pacienţi să ajungă în spitale virusul circula probabil de mai multe săptămâni – cel puţin 93% din cei infectaţi din care unii aveau puţine simptome sau erau asimptomatici puteau răspândi virusul în Wuhan.

Dintre pacienţii fără legătură directă cu piaţa, cei mai mulţi locuiau în apropierea ei. Acest lucru „este notabil şi oferă dovezi convingătoare că transmiterea comunitară a început în piaţă”, a scris Worobey.

„Dovezi concludente ale originii virusului în piaţa Huanan de la animale sălbatice infectate pot fi totuşi obţinute. Prevenirea viitoarelor pandemii depinde de acest efort”, a scris Worobey.

El spune că urmărirea modificărilor în secvenţele genetice ale virusului poate oferi alte piste de reconstrucţie – iar mărturiile primilor pacienţi şi ai contactelor acestora ar putea trasa o hartă a transmiterilor timpurii.

„Nu cred că aceste rezultate duc mai departe într-un mod major înţelegerea colectivă a ceea ce sa întâmplat cu adevărat”, a spus David Relman, microbiologul de la Stanford care a coordonat publicarea scrisorii celor 18 cercetători nesatisfăcuţi de raportul comun OMS-China, în Science, în mai anul acesta. Iar asta pentru că noua cronologie a lui Worobey este construită în principal din „informaţii de la mâna a treia şi a patra”, este fragmentară, inconsecventă şi potenţial nesigură, a spus Relman.

Dar microbiologul de la Instituţia Scripps, Kristian Andersen, care a susţinut de mult timp că un salt de la animale este o teorie mai probabilă decât o scurgere de laborator, a lăudat cercetarea lui Worobey pentru „descoperirea mai multor noi perspective cheie”.

Dovezile colective „indică în mod clar Piaţa Huanan ca o sursă foarte probabilă a originii pandemiei de COVID-19”, a spus Andersen.