VIDEO Regizorul Florin Botea despre sexualizarea clipurilor româneşti: „Chiar dacă apelezi la instinctul primar al oamenilor, ei te taxează“

Dezbatere Adevărul Live, despre sexualizarea clipurilor româneşti

Trupul, cel mai frumos obiect de consum, după cum scria sociologul Jean Baudrillard, este şi unul dintre principalele puncte de atracţie din videoclipurile româneşti. Care sunt ideile videoclipurilor sexi, cum îmbunătăţesc sau afectează ele imaginea interpreţilor, ce efecte au asupra consumatorilor şi care sunt costurile acestor filmuleţe au fost doar câteva dintre subiectele abordate în cadrul emisiunii Adevărul Live.

În studioul Adevărul, jurnaliştii au discutat cu Florin Botea, fondatorul casei de producţie Rival Film şi expertul care a regizat sute de videoclipuri, printre care Heaven – “Sunshine”, Morris – “Awela”, Lucky Man Project – “Party Starter” şi Liviu Hodor “Je t'áime”.

Prin Skype, a intrat, în direct, şi rapperul moldovean Kapushon, care a lansat recent piesa virală „Fratică dă-ne o bucaţică”, în colaborare cu beatmaker-ul ucrainean DJ Khursey şi Gloria Gorceag. De asemenea, fenomenula fost analizat şi din perspectivă psihologică, de către un specialist, în contextul în care videoclipurile de succes influenţează consumatorii, formându-le expectaţii cu privire la propriul corp şi la raporturile stabilite cu ceilalţi.

 

Principalele declaraţii

„Ideea a început ca o parodie, dar a ieşit o lucrare cu iz de parodie. Mi s-a părut tot timpul stranie ideea unei piese agresive, aşa cum fac afro-americanii. Am vrut să fac ceva original, să combin două idei total opuse, swag-ul şi mămăliga. Cam asta a ieşit, nu m-am aşteptat să prindă. Am înţeles că în România a prins mai bine ca în Moldova. Nimeni nu este dator să înţeleagă cum o fac eu“, spune Kapushon, rapperul moldovean cunoscut pentru piesa „Frăţică dă-ne o bucăţică“.

„Caterinca“ prinde la români, nu la moldoveni

„Românii au înţeles mai bine ideea, nu cunosc piaţa românească atât de bine. Piesele mele de până acum erau mai lirice, mai serioase, asta e prima lucrare la caterincă. Nu m-am gândit că în România va prinde. Eu aveam piese despre patrie, politică. Asta e mai simplă, dar cu un iz de umor care a prins mai bine. Lumea vrea distracţie, nu chestii analitice“, mai spune el.

„Aveam idei generale despre acest clip, dar am vorbit şi cu regizorul, mi-a spus cum vede el toată melodia. E o lucrare comună, eu am venit cu ideea, altcineva a spus cum să fie filmat, alţii cu efectele“, a continuat el.

Încerc să descurajez ideile cu tentă sexuală“

„Când e vorba de ironie sau, pe româneşte caterincă, lucrurile merg. Sunt convins că omul mănâncă ce-i dai, şi nu doar în zona videoclipurilor. Dacă mâine se dă doar muzică clasică, în cinci ani toţi vor asculta această muzică. E important să trimiţi omul într-un film. De aceea, piesele se lansează cu videoclip. Nu mai laşi loc de fantezii. Uite, un exemplu, Ami, cu „Otra vez“, spune Florin Botea, fondatorul casei de producţiei Rival Film.

Florin Botea, fondatorul casei de producţie Rival Film, în studioul Adevarul Live FOTO Marian Iliescu

„Ţi se dă o piesă şi, în funcţie de genul muzical, te gândeşti cum să faci clipul. Ascult de multe ori şi dau frâu liber imaginaţiei. Unii artişti vin cu ideea, dar eu vreau să pun patima mea în clip. Apoi se face un buget, filmarea, postproducţie şi apoi ajunge la public. Eu fac, în medie, două producţii pe lună. Aveam şi cinci-şase pe lună, dar e presant“, spune el.

„Încerc să descurajez ideile cu tentă sexuală. Dacă piesa e bună, nu cred că unele zone ale trupului o fac şi mai bună, doar stârnesc curiozitatea. Multe vedete regretă ca fac astfel de videoclipuri. Bărbaţii sunt curioşi, dar nu e cel mai bun lucru de făcut. Depinde şi de stilul muzical, de piese. Ai vedea-o pe Paula Seling făcând asta?“, a constinuat el.

Industria muzicală din Moldova – o clonă a celei din România

20:10 „Industria muzicală din Moldova e doar o clonă după cea din România, nu e foarte dezvoltată precum în alte ţări. Chiar dacă se face ceva, se copiază ce e peste graniţă. Aici nu depinde de public, cât de nivelul de dezvoltare, de nivelul de trai. Lumea consumă ce e la radio. Atunci când te foloseşti de artificii sexuale, îţi trădezi creaţia. O piesă slăbuţă poate să fie salvată cu ajutorul clipului, dacă este o idee originală“, mai spune Kapushon.

23:10 „Chiar dacă apelezi la instinctul primar al oamenilor, ei te taxează. Dacă nu îi laşi să-şi construiască intern un film, te taxează că le dai totul pe faţă. Româncele vor să dea totul din ele, e suficient să fii natural, fapt care trece dincolo de obiectivul camere“, arată Florin.

Florin Botea, fondatorul casei de producţie Rival Film, în studioul Adevarul Live FOTO Marian Iliescu

Bugete de peste 10.000 de euro pentru promovare

25:10 „Până la urmă educaţia contează şi ceea ce generaţiile din spate văd. De ce se fac atâtea lucruri rele? Contează like-uri şi vizualizării. Se pune prea mult preţ pe aceşti factori. Contează ce vrea fiecare. Dacă vrei să treci graniţa o faci fără problemă. Dar artiştii vor fi taxaţi. Odată compromisul făcut, e greu să convingi oamenii că nu eşti aşa. Paula Seling, de exemplu, e o voce, nu îi trebuie un stimulent de felul ăsta pentru a convinge pe cineva. Nu trebuie să exagerezi, doar oamenii slabi fac asta ca să compenseze produsul“, spune Florin.

28: 20 „Am auzit o povestioară cu Morris. A avut o problemă. La un bal de boboci unde a fost a făcut mai mult decât trebuie. Sunt copii totuşi, sunt fascinaţi că s-au încălcat regulile. Legat de bugete, depinde de fiecare. În zona asta e Dan Bălan, el şi-a găsit o nişă bună, unde apelează la artificii feminine“, zice el.

30:17 „Cifrele mari te lasă să faci mai mult, dar un buget de peste 10.000 de euro e mult pentru România. Pot să fac o producţie consistentă care se regăseşte în bunăstarea artisului. Dacă îţi vinde produsului vei avea vânzări. E în beneficiul artiştilor“, completează Florin.

Eu am o vorbă: eu fac videoclipuri cu banii pe care producătorii din afară îi dau pe sendvişuri“

35:22 „În ziua de azi, îmi pare rău de piesa Innei, «Hot», l-am realizat în două variante. Asta e frumuseţea zonei, nu ştii de unde sare iepurele. A fost o conjunctură, nu a ieşit ce trebuie, chiar dacă melodia a fost un hit. Pentru că producătorilor le-a plăcut, am făcut şi o a doua variantă. Odată ce trimiţi omul într-un film, e greu să te scuzi“, afirmă Florin.

37:44 „Cred că e important în ce film se regăseşte fiecare. Până la urmă le creem nişte ţinte tinerilor. Pentru unii bune, pentru alţii mai puţin bune. Nu văd nimic rău în a-ţi dori să fii precum Rihanna sau Beyonce sau cum sunt personaje de la noi. Eu am o vorbă, eu fac videoclipuri cu banii pe care producătorii din afară îi dau pe sendvişuri“.

Florin Botea, fondatorul casei de producţie Rival Film, în studioul Adevarul Live FOTO Marian Iliescu

40:32 „Casele de producţii nu mai investesc şi se apelează la plasarea de produse. Nu există restricţii, dar scenariul este văzut de producătorii brandurilor. Poţi să bagi, timp de trei secunde, imaginea produsului, de trei-patru ori. Consumatorul devine sceptic sau irascibil, concluzia lui e că se face reclamă. Un sponsor vede întotdeauna scenariul înainte, dar nu spune niciodată ce trebuie sau nu să facă un artist“, informează Florin.

43:21 „În melodiile precedente am pus accent pe sinceritate. Nu am ţinut din start de o idee. Folosesc multe regionalisme, dialectul basarabean, vreau să dau creaţiei mele o maximă de naturaleţe. Până la urmă, totul se reduce la sinceritate. Eu am povestiri despre viaţa mea personală, iar tinerii se regăsesc. Public meu e format din oameni simplii“, intervine Kapushon.

„Sexualitatea stârneşte o preocupare primordială a noastră“

46:19 „Primul aspect ţine de construcţia psihologică. Tot ce ţine de sexualitate stârneşte o preocupare primordială a noastră. Avem două principi. Primul este cel al plăcerii, să facem lucruri care ne aduc satisfacţie imediată. Alegem lucrurile care ne provoacă o plăcere imediată. Al doilea este principiul eficienţei, vrem să obţinem mult fără efort. Alegem lucruri facile, fără efort intelectual. E o satisfacţie de moment. Apoi, trebuie să ne raportăm la sistemul valoric, la promovarea în exces a trupului. Vedem personaje care nu transmit nimic, în afară de felul cum arată. Ele creează modele urmate de adolescenţi şi copii“, este de părere Ionuţ Ghiugan, psiholog.

50:23 „Ei ajung să fie promovaţi pe un criteriu valoric. Efectele nocive nu sunt doar pentru copii şi adolescenţi, ci şi pentru adulţi.“

51:25 „Tinerele îşi construiesc un sistem valoric facil şi o realitate în care vor să trăiască. Copiii iau de bun ce oferă artiştii. Alegem lucrurile facile care ne satisfac.“

Imaginea vinde

57:23 „Eu cred şi într-o a treia variantă: formă, conţinut. Dar cei care îndrumă artiştii nu merg pe drumul ăsta. Imaginea e foarte importantă, gândiţi-vă la Adele, au pus-o să slăbească. Imaginea vinde. E şi spre binele ei. Pink nu este cel mai feminin personaj, dar caracterul ei e important. Şi-a ironizat imaginea de-a lungul timpului. Plaja e destul de largă“, arată Florin.

59:50 „Eu nu am planuri măreţe, sper să meargă totul aşa cum trebuie. Urmează să mai fac ceva, probabil următoarea piesă o să fie tot pe tema asta“, povesteşte Kapushon.

„Se va merge în două direcţii: cea a adevărului şi cea superficială. Totul e efemer, dar personajele de acum sunt extrem de efere, pentru că am căzut în capcana sexualităţii“, crede Florin.

„Sunt cazuri în care producătorii sugerează ca artiştii să se dezbrace. Unii refuză pentru că nu se regăsesc. Unora le e greu sau e prea târziu să spună «stop» pentru că li s-a pus amprenta. Se poate şterge, dar în timp“, îşi exprimă părerea Florin.

 

 

În astfel de clipuri, principalul punct de atracţie este corpul, expus în multiple feluri. “Există, în panoplia consumului, un obiect mai frumos, mai preţios, mai strălucitor decât toate, mai plin de conotaţii chiar decât automobilul, care le rezumă, totuşi, pe toate celelalte: corpul”, scria sociologul francez Jean Baudrillard în ‘70.

Deşi au trecut mai bine de patru decenii, ideile din lucrarea „Societatea de consum” par să fie valabile şi astăzi. „Redescoperirea corpului, după un mileniu de puritanism, sub semnul emancipării fizice şi sexuale, ubicuitatea lui (mai ales a corpului feminin) în publicitate, în modă, în cultura de masă, cultul igienei, dietei, terapiei de care este înconjurat, obsesia tinereţii, eleganţei, virilităţii-feminităţii, întreţinerea, regimurile, practicile sacrificiale care-l au ca obiect, mitul Plăcerii care-l îmbracă, totul este astăzi dovada că trupul a ajuns obiect al mântuirii. În această funcţie morală şi ideologică, el a înlocuit în întregime sufletul”, observa Baudrillard.

 

citeste totul despre: