Ziua Siguranţei pe Internet: „Avem focare de rasism în şcoală, regăsite atât în manuale cât şi în modul de predare”. Unul din doi copii, hărţuit online

Ziua Siguranţei pe Internet: „Avem focare de rasism în şcoală, regăsite atât în manuale cât şi în modul de predare”. Unul din doi copii, hărţuit online

Copiii încep să folosească Internetul încă de la vârsta de opt ani FOTO Adevărul

În şcolile româneşti există adevărate focare de rasism şi discriminare, care se regăsesc atât în modul de predare, cât şi în manualele care ajung la elevi. Aşa susţine Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, care a precizat că unul din doi copii este hărţuit online, asta în condiţiile în care aceştia devin familiarizaţi cu Internetul încă de la vârsta de 8 ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Declaraţiile au fost făcute cu ocazia Zilei Internaţionale a Siguranţei pe Internet care a fost marcată de Organizaţia Salvaţi Copiii printr-un eveniment special în cadrul căruia s-au dezbătut consecinţele proliferării discursului instigator la ură în mediul online şi expunerea copiilor la acest gen de mesaje.
 
„Nici copiii, nici profesorii, nici părinţii nu sesizează discursul discriminatoriu pentru că lor li se pare normal. Ei aşa gândesc. Cred că avem în şcoală focare de educaţie pentru discriminare, nu anti-discriminare. Avem focare de rasism în şcoală, atât în manuale, cât şi în modul de predare. Şcoala este sursă de discurs instigator la ură. Ceea ce putem face este să lucrăm cu copiii, să îi învăţăm să gândească”, a declarat Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent.
 
„Avem suficientă legislaţie. Problema noastră este aplicarea legislaţiei, iar neaplicarea ei pleacă de la necunoaştere. Să le explicăm copiilor ce drepturi şi ce obligaţii au”, a mai spus aceasta.
 
Copiii, deranjaţi de mesajele jignitoare şi de ameninţările făcute pe Internet
 
Potrivit specialiştilor, impactul negativ al acestui tip de discurs îi afectează mai ales pe copii, care au devenit utilizatori ai internetului încă de la vârste mici: 90% dintre copiii cu vârste între 7 şi 17 ani folosesc cel puţin o reţea socială, 55% au persoane necunoscute în listă, iar 33% dintre aceştia îşi expun în mod public informaţiile postate şi datele personale. Mai mult, potrivit studiului realizat de Salvaţi Copiii în anul 2015, unul din doi copii a fost victimă a diverselor forme de hărţuire în mediul online şi unul din trei copii a văzut imagini cu caracter sexual. 
 
Principalul mod în care copiii afirmă că au fost deranjaţi sau supăraţi pe internet este reprezentat de trimiterea de mesaje jignitoare, urmat de ameninţări, excluderea din diverse activităţi sau postarea online a unor mesaje (inclusiv imagini sau videoclipuri) defăimătoare despre persoana în cauză.
 
La ce vârstă încep copiii să utilizeze mediul online
 
Studiile Salvaţi Copiii din ultimii ani mai arată că vârsta medie la care copiii afirmă că au început să folosească internetul este de 8 ani,în scădere cu un an, comparativ cu datele obţinute prin studiul omonim desfăşurat de Organizaţia Salvaţi Copiii în 2013, şi cu 2 ani, conform rezultatelor studiului EU Kids Online, realizat în 2010.
 
Mesajele instigatoare la ură sunt îndreptate în special către romi, maghiari, evrei, imigranţi, refugiaţi, atei, persoane cu dizabilităţi şi persoane din comunitatea LGBT. 
 
Cum poate fi combătut discursul instigator la ură
 
În cadrul evenimentului organizat de Salvaţi Copiii, reprezentanţii elevilor, profesorilor şi părinţilor, dar şi activiştii în drepturile omului şi psihologii au sugerat, printre altele, următoarele soluţii în ceea ce priveşte discursul instigator la ură:
  • Proiectarea în şcoli a filmelor pedagogice, a spoturilor publicitare
  • Formarea consilierilor şcolari şi cadrelor didactice astfel încât să fie în măsură să identifice formele de agresiune şi violenţă petrecute prin intermediul Internetului (cyberbullying)
  • Colectarea adreselor de mail ale elevilor şi distribuirea către aceştia de materiale despre discursul care instigă la ură
  • Discuţii la orele de dirigenţie şi activităţi extraculiculare

 

„Folosesc Facebook-ul de 4 ani şi în perioada în care mi l-am făcut, pe la 13 ani, vedeam comentarii răutăcioase care erau adresate cunoscuţilor mei, de pe conturi anonime. Comentariile se bazau pe aspectul lor fizic, pe etnia din care fac parte, pe starea financiară poate nu atât de bună a părinţilor. Un rol foarte important îl joacă părinţii, prin educaţie, dar şi prin restricţionarea accesului la vârste fragede pe internet, dar şi şcoala, care ar trebui să intervină prin discuţii la orele de dirigenţie prin care copiii să înţeleagă faptul că, în mediul virtual, este foarte important cu cine discută şi ce postează”, a spus, pentru Adevărul,  Adam Elisa, elevă la Colegiul Naţional Sfântul Sava din Bucureşti.

citeste totul despre: