Cum se explică cea mai mare rată de promovare a Bacalaureatului din ultimul deceniu

Cum se explică cea mai mare rată de promovare a Bacalaureatului din ultimul deceniu

Primele rezultate la Bacalaureat au fost afişate luni, 27 iunie Foto: Alina Mitran

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat, luni, după afişarea primelor rezultate ale Bacalaureatului 2022, că rata de promovare este de 73,3%, cea mai mare din ultimul deceniu. Experţii în educaţie explică de ce ar trebui să avem rezerve.

Ştiri pe aceeaşi temă

Primele rezultate ale examenului de maturitate din acest an – înainte de contestaţii – au fost afişate luni, 27 iunie. Astfel, la nivel naţional, judeţul Cluj este primul în top, cu o rată de promovare de 85,1%, urmat de Iaşi, cu 81,7%, Galaţi, 81,6% şi Brăila – 81, 3%. Capitala are o rată de promovare de 77,4%. 
 
La polul opus, cea mai scăzută rată de promovare a fost în judeţele Ilfov, 47%, Giurgiu, cu 55% şi Călăraşi, cu 53%. „Toate aceste trei judeţe au un număr mic de candidaţi la Bacalaureat, circa 1.000. Putem compara cu aproape 15.000 de candidaţi în Bucureşti, cu 5.000 în Iaşi şi Suceava, sau 4.000 în Cluj”, a afirmat ministrul într-o conferinţă de presă. Totodată, în mediul rural s-a înregistrat o promovabilitate de 69,2%, comparativ cu 82,7% în mediul urban. 
 

162 de medii de 10 

În ansamblu, la nivel naţional, rata de promovare a fost de 73,3% şi de 78,3%, dacă ne raportăm doar la promoţia curentă. „Este cel mai ridicat nivel de promovare, judecând după anii 2013, în ultimii 10 ani, înainte de contestaţii”, a subliniat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. 
 
Numărul candidaţilor cu media 10 a fost de 162 (129 de fete şi 33 de băieţi). Dintre aceştia, 30 – cei mai mulţi – au fost în Bucureşti, după care urmează judeţele Prahova – 15 medii de 10, Galaţi şi Vâlcea cu câte 9 şi Cluj cu 8. Cele mai multe note de 10 au fost obţinute la probele obligatorii ale profilului şi specializării, respectiv Matematică, 3.336, şi Istorie, 2.852. La Limba română au fost obţinute 1.116 note maxime. Proba la alegere a profilului cu cele mai multe note de 10 a fost Biologia – 1.701. Cei mai mulţi candidaţi – 14.869 – au obţinut medii între 9 şi 9,40. Judeţele unde nu s-au luat nicio medie de 10 au fost Alba, Braşov, Argeş, Timiş, Ilfov, Călăraşi, Giurgiu şi Tulcea.
 

Programă simplificată şi anul viitor  

„Aceste rezultate, pe care le apreciez ca fiind bune, sunt cele mai bune din ultimii 10 ani, se datorează şi simplificării materiei de examen, din care s-au eliminat acele conţinuturi care au fost predate pe parcursul perioadelor în care şcolile au fost închise. Începând de anul viitor, o să avem o tranziţie către normalitate, sigur că programa va fi simplificată şi anul viitor, cu ce s-a predat în clasa a X-a şi eventual în clasa a IX-a, dar vom avea deja conţinuturi complete pentru clasele a XI-a şi a XII-a”, a declarat Cîmpeanu. 
 
Un alt motiv pentru care s-au obţinut rezultatele foarte bune anul acesta, a mai spus Câmpeanu, se datorează şi faptului că în multe zone din ţară profesorii şi elevii s-au mobilizat şi au recuperat materia pierdută în timpul pandemiei. Potrivit profesorului Ştefan Vlaston, expert în educaţie, aceste rezultate de excepţie sunt inexplicabile. „Domnul ministru a spus că a scos materia care nu s-a predat în timpul pandemiei. Însă, el ignoră că materia la Matematică, ba chiar şi la Limba română, este etajată. Nu poţi să pricepi ce se predă în clasa a XI-a şi a XII-a dacă n-ai făcut clasele anterioare. Ori, elevii au pierdut patru semestre de şcoală. Deci, practic, tot ce s-a făcut după pandemie, elevii nu aveau cum să înţeleagă”, consideră Ştefan Vlaston. 
 

Cum au corectat profesorii?  

Un alt semn de întrebare dincolo de simplificarea subiectelor este felul în care au corectat profesorii: „Cu indulgenţă? Fără indulgenţă? Hai că la Evaluarea Naţională au fost teste-grilă şi se putea fura foarte uşor doar dacă dădeai copilului 12 litere, dar aici n-a fost grilă. Nu-mi dau seama ce se întâmplă. Ar mai fi o explicaţie. Cei 40.000 de elevi care nu s-au înscris la examen poate că sunt şi cei care n-au avut curaj să dea examenul. Şi au rămas mai puţini, dar mai bine instruiţi. Cred că toate acestea la un loc sunt explicaţiile, nu doar una singură”, a mai spus profesorul. 
 
Pentru a obţine o cifră reală a promovabilităţii, adaugă acesta, trebuie să ne raportăm la numărul de elevi înmatriculaţi la începutul anului în clasa a XII-a şi nu doar la cei înscrişi la examen: „Dacă am face această socoteală, probabil că proporţia de promovaţi ar scădea undeva pe la 50-60%. În niciun caz n-ar fi de 73%, cât zice ministrul. Întrebarea este: cei care nu s-au înscris, de ce nu au făcut-o?” . Rezultatele finale, după contestaţii, ale Bacalaureatului 2022 vor fi anunţate pe data de 1 iulie.  
 
89.054 de candidaţi au promovat, dintr-un total de 121.470 de candidaţi prezenţi 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările