STUDIU Aproape jumătate din investitorii străini şi-au anulat, diminuat sau au întrerupt investiţiile în România, în acest an

STUDIU Aproape jumătate din investitorii străini şi-au anulat, diminuat sau au întrerupt investiţiile în România, în acest an

Pandemia şi-a pus amprenta asupra planurilor de investiţii străine directe (ISD) în întreaga Europă şi a determinat companiile să reanalizeze viabilitatea proiectelor de producţie, cercetare sau servicii de suport. În România, 46% dintre investitorii străini şi-au anulat, diminuat sau au întrerupt investiţiile în 2020, în timp ce 51% nu au operat nicio modificare în proiectele de investiţii planificate, conform unui studiu EY.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Investiţiile străine pot deveni o forţă pentru dezvoltarea economică a României în perioada post-pandemie. Însă, pentru a fi considerată o destinaţie atractivă pentru investiţii, România trebuie să îşi reformeze abordarea de atragere a acestor proiecte. Având în vedere că pandemia a accelerat adoptarea tehnologiei, practicile durabile şi reorganizarea lanţurilor de aprovizionare, România va fi nevoită să se adapteze rapid şi eficient la aceste tendinţe emergente şi, implicit, la aşteptările actuale ale investitorilor într-un mediu de afaceri care a suferit modificări majore”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.

Privind în perspectivă, investitorii sunt totuşi optimişti: 41% dintre ei consideră că România va fi mai atractivă din punctul de vedere al investiţiilor străine directe după încheierea pandemiei. Operaţiunile legate de logistică/lanţuri de aprovizionare şi de producţie reprezintă principalele atracţii pentru investiţii în rândul a 35% şi, respectiv, 34% dintre respondenţi.

În opinia investitorilor, sectoarele cheie care pot favoriza dezvoltarea economică a României în următorii ani sunt agricultura, sectorul IT şi industria de transporturi şi auto. Pentru creşterea competitivităţii ţării, educaţia, transformarea tehnologică şi infrastructura sunt principalele zone problematice în care România ar trebui să investească şi să-şi concentreze eforturile pentru a le îmbunătăţi.

Performanţele României în materie de ISD înainte de apariţia COVID-19

Pandemia provocată de COVID-19 a cauzat perturbări economice de dimensiuni mari în întreaga lume. Pentru a identifica noile tendinţe legate de viitoarele investiţii pe piaţa locală, e important de analizat dinamica ISD în România de dinainte de criză.

În 2019, au fost anunţate în România 78 de proiecte de investiţii directe, marcând o scădere de aproximativ 28% comparativ cu anul anterior (113 proiecte în 2018) şi plasând ţara noastră pe locul al 15-lea în Europa în topul atractivităţii. Cu toate acestea, valoarea ISD s-a menţinut relativ la acelaşi nivel: 5,26 miliarde euro (2018) vs. 5,17 miliarde euro (2019).

O tendinţă similară s-a putut observa la nivelul întregii regiuni, ţările din Europa Centrală şi de Est au înregistrat o scădere a numărului total de proiecte de ISD cu aproximativ 20% faţă de anul anterior. 2019 a fost un an în care investitorii străini au arătat un mai mare apetit pentru Europa Occidentală, care a deţinut 80% din cota de piaţă europeană.

După aderarea la Uniunea Europeană, România a înregistrat o creştere considerabilă în ceea ce priveşte numărul anual de proiecte de investiţii, contribuind în mod direct la creşterea economiei naţionale. COVID-19 ar putea avea o influenţă negativă asupra dinamicii ISD pe viitor, punând în pericol progresul cumulat din ultimii ani.

Europa, principalul investitor în România

La finalul lui 2019, cele mai importante economii cu investiţii în România, pe baza datelor privind soldul ISD puse la dispoziţie de BNR, au fost: Ţările de Jos, cu o cotă a ISD în soldul total de 23,2%, urmate de Austria, cu o cotă de 12,6%, şi Germania, cu o cotă de 12,3%. Per total, principalele 10 ţări investitoare au înregistrat o cotă însumată de 83,4% din soldul total al ISD, în timp ce principalele 20 de ţări investitoare deţineau o cotă de 95,4% din soldul total al ISD. Este de reţinut faptul că ţările membre ale Uniunii Europene au înregistrat o cotă însumată de 89,5% din soldul total al ISD, ceea ce subliniază rolul UE ca principal partener strategic al României.

Proiectele de investiţii s-au concentrat în oraşele mari ale României

În mod similar cu celelalte pieţe europene, investiţiile străine s-au concentrat în principal în marile oraşe în 2019. Bucureştiul a atras 50% din numărul total de proiecte de ISD anunţate (o creştere de 10% faţă de anul anterior), urmat de Timişoara, situată pe locul al doilea, pentru al doilea an consecutiv, cu o cotă de piaţă de 11,5%, şi de Iaşi, care atras doar 3,8% din numărul total de proiecte de investiţii.

Destinaţiile investiţiilor pe regiuni

În ultima decadă, majoritatea proiectelor de ISD au fost implementate în regiunea Bucureşti-Ilfov (59,3% din total în 2015). În ultimul an, o creştere notabilă s-a putut observa în regiunea nord-vestică a României, de 11,8%. În aceeaşi perioadă, regiunea de sud a României (Muntenia) a atras cu 15,5% mai multe investiţii faţă de anul precedent.

Regiunea Nord-Est a fost caracterizată de o pondere a ISD redusă, în principal din cauza calităţii infrastructurii locale, un aspect care izolează regiunea de celelalte zone şi, implicit, de activităţile care implică transportul pe distanţe lungi.

Dacă facem o comparaţie între cota din ISD totale şi cota din PIB total al regiunilor, se poate observa uşor cum se întrepătrund aceşti indicatori. Regiunea Sud-Vest (Oltenia) are cea mai mică cotă din PIB total (7,5%), fiind şi cea care a atras cele mai puţine proiecte de investiţii străine directe, după Regiunea Nord-Est. În cazul Munteniei, României Centrale şi al regiunilor Vest, Nord-Vest şi Sud-Est, valorile sunt relativ apropiate, atât sub aspectul ponderii în ISD totale, cât şi sub aspectul cotei din PIB total. Totuşi, acestea sunt cu mult inferioare faţă de regiunea Bucureşti-Ilfov în ceea ce priveşte ambii indicatori, consolidând importanţa strategică a Bucureştiului în materie de ISD. 

Digitalul şi serviciile pentru întreprinderi, cele mai atractive sectoare după numărul de proiecte ISD atrase

În linie cu tendinţele europene, sectorul digital şi cel al serviciilor pentru întreprinderi au atras cele mai multe proiecte de ISD în 2019, cumulând o cotă de piaţă de 36% în cazul sectorului digital şi de 16,7% în cazul serviciilor pentru întreprinderi. Împreună, acestea au generat peste 50% din numărul total de noi locuri de muncă create.

Poziţionată pe locul al treilea în clasamentul atractivităţii, industria agroalimentară a generat mult mai puţine noi locuri de muncă, iar în noul context este un sector mult mai vulnerabil, ce a suferit pierderi de venituri pe fondul perturbărilor lanţurilor de aprovizionare provocate de COVID-19.

În schimb, sectorul de utilaje şi echipamente a generat al doilea cel mai mare număr de noi locuri de muncă în 2019 (1000 noi locuri de muncă şi 18,2% din numărul total), chiar dacă au existat doar 4 proiecte de ISD anul trecut.

Cum îşi poate păstra România atractivitatea după COVID-19?

Studiul EY arată că, pe termen lung, deciziile investitorilor se vor baza pe următorii trei factori de piaţă: stabilitatea socială şi politică (66%), oferta de forţă de muncă, atât calificată, cât şi necalificată (65%) şi competitivitatea ţării în materie de costuri (65%).

Pentru a-şi îmbunătăţi atractivitatea, majoritatea respondenţilor consideră că România ar trebui să îşi concentreze eforturile şi investiţiile în domeniile cheie problematice, precum educaţia (85% dintre răspunsuri), transformarea tehnologică (81%) şi infrastructura (80%). În privinţa sectoarelor care ar putea accelera dezvoltarea României, investitorii străini au menţionat agricultura (35%), sectorul IT (29%) şi cel al transporturilor şi auto (21%).

În cazul companiilor deja prezente pe piaţa locală, sunt esenţiale măsurile de siguranţă şi securitate puse în practică pentru a preîntâmpina o criză majoră în viitor (74%) şi nivelul de succes în soluţionarea crizei provocate de COVID-19 (61%). 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările