Guvernul recunoaşte dezastrul din infrastructură. Cum a ajuns România pe primul loc în Europa la rata mortalităţii prin accident rutier

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, postată deja pe site-ul Secretariatului General al Guvernului (SGG), conţine statistici care arată inexistenţa şi pe alocuri starea precară a infrastructurii, fie că e vorba despre cea rutieră sau feroviară, fie despre cea navală. În opinia Executivului, toate aceste probleme vor fi rezolvate însă până în 2030, conform ţintelor asumate prin Strategie.

Astfel, ca ţintă de realizat până în 2030, Executivul şi-a propus să modernizeze şi să dezvolte infrastructura regională şi transfrontalieră, pentru toate domeniile de transport şi să îmbunătăţească siguranţa rutieră.

„Strategia propune dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, sigure şi durabile, pentru a sprijini dezvoltarea economică şi bunăstarea pentru toţi, integrarea întreprinderilor mici şi mijloci în lanţuri valorice şi pe pieţe externe, modernizarea infrastructurii şi reabilitarea durabilă a industriilor pentru utilizarea eficientă a resurselor, prin adoptarea tehnologiilor şi proceselor industriale curate şi ecologice, întărirea cercetării ştiinţifice şi colaborarea cu mediul privat, modernizarea capacităţilor tehnologice ale sectoarelor industriale, încurajarea inovaţiilor şi creşterea semnificativă a numărului de angajaţi în cercetare şi dezvoltare”, se arată în Strategie. 

Elementele cuprinse în capitolul „Infrastructură” arată însă cât de mari sunt problemele cu care se confruntă românii.

„Segmentele principale sunt rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian. Deficienţe majore înregistrează sustenabilitatea, eficienţa economică, siguranţa, impactul asupra mediului, contribuţia la dezvoltarea altor ramuri ale economiei, aportul la asigurarea conectivităţii interne şi externe şi în la asigurarea finanţării pentru investiţii. Referitor la infrastructura de transport rutier, autostrăzile şi drumurile de interes naţional şi european reprezintă doar 21% din reţea. Aproape 90% din reţeaua de drumuri este la standardul de o singură bandă pe sens şi se află, conform clasificării acceptate, doar în proporţie de 50% în stare bună, 30% în stare medie şi 20% în stare proastă. Această situaţie clasează România pe primul loc în Europa privind rata mortalităţii prin accident rutier, de 94 decese la 1 milion de locuitori, faţă de 60 în UE; de 259 decese la 10 miliarde pasageri/km, faţă de 61 în UE; de 466 decese la 1 milion de vehicule auto, faţă de 126 în UE. De asemenea, rata accidentelor auto în care sunt implicaţi pietoni este cu mult peste media UE”, se arată în documentul citat. 

Conform Eurostat, în 2013 pietonii implicaţi în accidente rutiere reprezentau 22% din total mortalităţi rutiere, în timp ce în România înregistra 38% în 2017.

Dezastru şi pe linia ferată: se circulă cu 44 km/h

În ce priveşte reţeaua feroviară în exploatare, documentul arată că aceasta are o lungime totală de 10.774 km din care 72% era de tip linie simplă, în comparaţie cu media UE de 59% şi doar 37% din liniile feroviare erau electrificate, faţă de 52% media UE. 

În perioada 2004-2017 numărul de călători s-a diminuat cu 30,3%, de la aproximativ 99 la 69 milioane călători/an. Piaţa transportului feroviar de mărfuri s-a restrâns considerabil datorită declinului industriei grele. 

Volumul de mărfuri transportate pe calea ferată a scăzut de la 67 milioane tone în 2008, la 56 milioane în 2017. În plus, dezvoltarea transportului rutier de mărfuri a condus la diminuarea cotei de piaţă a celui feroviar, de la 19,1 % în 2011 la 15,4% în anul 2017. 

„Viteza de rulare la transportul de călători este în România de 44-46 km/h, de două ori mai lentă decât în Marea Britanie sau Germania, situaţie explicabilă doar, în parte, prin relieful muntos al ţării, dar accentuată de opririle numeroase, timpii de staţionare şi alţi factori tehnici. Siguranţa transportului feroviar este destul de bună, dar încă se înregistrează un număr mare de decese (58 de decese pe reţeaua de cale ferată administrată de CNCF „CFR – S.A. în perioada 2007-2011) din cauza sinuciderilor şi accidentelor auto la trecerile la nivel cu calea ferată”, recunosc oficialii.

Transportul naval ocupă locul al treilea în UE, din punctul de vedere al ponderii mărfurilor transportate pe căi navigabile interioare, valori în tone-kilometrii, datorită faptului că România deţine 44% din sectorul navigabil al Dunării şi canalele Dunăre-Marea Neagră şi Poarta Albă-Midia-Năvodari. 

Complexul portuar Constanţa, cu o capacitate anuală de operare de aprox. 1,8 milioane TEU cu posibilitatea de extindere de până la 2,5 milioane TEU, oferă perspective de dezvoltare în continuare a transportului pe căi navigabile interioare şi a celui maritim. 

Cu un număr total de 20,2 milioane pasageri, în 2017 (comparativ cu 783 de mii în 2007) serviciile aeriene au ocupat un loc important şi în creştere în cadrul activităţilor de transport.  România dispune de 17 aeroporturi. 

Transportul intermodal se află într-un stadiu incipient în România, dar are un potenţial ridicat, mai ales în operaţiunile de tranzit. Terminalele trimodale (fluvial, feroviar şi rutier) de la Galaţi şi Giurgiu au perspective favorabile de dezvoltare, în special prin operarea în regim containerizat.