Dilema Guvernului: ţinta de deficit sau proiectele UE

După ce Comisia Europeană a decis să oprească României finanţarea pe trei programe importante, Guvernul rămâne cu sarcina uriaşă de a face rost de bani pentru ducerea la bun sfârşit a proiectelor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Comisia Europeană a decis săptămâna trecută să presuspende României cea mai mare parte din trei programe – Transport, Regional şi Creşterea competitivităţii, şi să aplice corecţii financiare de aproximativ 600 de milioane de euro. În acest caz, Guvernul Ponta are puţine variante. În oricare dintre ele, va trebui să stea cu ochii pe deficitul bugetar.

Prima problemă pe care trebuie să o rezolve este cea a corecţiilor. Din cauza numeroaselor nereguli din sistem şi a faptului că sistemul de management şi control nu a depistat fraudele, corupţia şi problemele pe cheltuirea banilor UE, iar aceste „scăpări“ au fost descoperite de auditul Bruxelles-ului, Comisia Europeană trebuie să aplice corecţii financiare.  Ele sunt stabilite pe POS DRU (Reurse Umane) la 25%, dar sunt cerute şi pe celelalte patru programe operaţionale dintre care trei sunt presuspendate de Comisia Europeană.

În total, aproximativ 600 de milioane de euro trebuie luaţi înapoi de la beneficiarii de proiecte. Banii pot fi folosiţi pe proiecte sănătoase, a precizat Shirin Wheeler, purtătorul de cuvânt al cabinetului comisarului pentru politică regională Johannes Hahn.

CE PUNE GUVERNUL ÎN LOC


A doua problemă, şi mai complicată, este legată de fondurile pe care Ministerul Finanţelor trebuie să le pună în loc în lipsa finanţării de către Bruxelles, deja oprită de patru luni. Decizia de presuspendare înseamnă cel puţin încă două luni în care fondurile nerambursabile nu vor veni.

Guvernul a avut deja o problemă în a acoperi, prin credite de la Trezorerie, deficienţele pe POS DRU. Abia a făcut rost de jumătate din bani pentru că multe proiecte şi beneficiari riscau să intre în faliment. Cu patru programe suspendate şi cheltuieli electorale, soluţiile devin complicate în ecuaţia menţinerii deficitului bugetar. 

CE SPUN CONSULTANŢII


„Îngrijorător nu este anunţul de presuspendare  al Comisiei Europene pentru cele trei programe operaţionale. Îl aşteptam de ceva vreme, am stat cu nasul lipit de geam ca să vedem când ajunge. Din păcate, şi autorităţile au stat la fel (…) Constat o îngrijorătoare lipsă de reacţie a autorităţilor şi o stare uşor defetistă în care ne scăldăm. Parcă s-a evaporat şi ultima urmă de responsabilitate, cea care de obicei ne face să reacţionăm în momente critice“, a declarat, pentru „Adevărul“, Dragoş Jaliu, partener al Structural Consulting Group.

Potrivit acestuia, autorităţile fie nu au reacţionat, fie au reacţionat heirupist şi deloc profesionist la semnalele de alarmă trase de beneficiari, de societatea civilă sau de mediul de afaceri.

„Este momentul ca Guvernul să-şi asume situaţia şi să înceapă să privească beneficiarii proiectelor europene ca pe nişte parteneri de acelaşi rang, nu doar declarativ. Alt¬fel, beneficiarii vor sfârşi sufocaţi de «grija declarativă» a celor de la guvernare“, a mai spus Jaliu.

LIPSA COMUNICĂRII, O PROBLEMĂ

Experţi, manageri şi beneficiari din interiorul sistemului arată că România a ajuns în această situaţie, în principal, din cauza autorităţilor centrale, a căror atitudine au catalogat-o de la incompetenţă şi până la rea-voinţă. „Anumite persoane-cheie de la vârful managementului fondurilor europene ştiau că aici se va ajunge. Mai grav este că încă mai cred că merge cu cârpeli. La Bruxelles nu mai păcălim pe nimeni“, a declarat, pentru „Adevărul“, unul dintre managerii din sistem.

Alţi experţi au spus că una dintre marile probleme ale managementului sistemului este lipsa de trasparenţă şi ignorarea consultărilor cu oamenii din sistem ori coordonatorii de proiecte. „Ei (n.r. - funcţionarii din Autorităţile de management) nu discută cu nimeni. Fac ce cred ei, dar nu se uită în sistem să întrebe «Băi idiotule, ce probleme ai? Că uite, am depistat că pe achiziţii se întâmplă peste tot asta»“, a precizat unul dintre
beneficiari. 

Stadiul programelor

Programul Operaţional (PO) Regional (3,4 miliarde de euro: presuspendat, corecţii între 10 şi 25%.
PO Dezvoltarea Resurselor Umane (3,5 miliarde de euro): suspendat, corecţii de 25%.
PO Creşterea Competitivităţii Economice (2,5 miliarde de euro): presuspendat
PO Mediu (3,8 miliarde de euro): doar corecţii de 10-25%.
PO Transporturi (4,5 miliarde de euro): presuspendat, corecţii de 10-25%.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările