Cine este investitorul care ridică la Dej o fabrică de hârtie igienică cu ajutorul consistent al statului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Un om de afaceri necunoscut, fără experienţă şi fără bani vrea să ridice de la zero o fabrică de 80 de milioane de euro. Iar statul şi băncile se înghesuie să-l ajute. Poate pentru că, după cum spun oamenii din domeniu, în spatele investiţiei s-ar afla altcineva.

În toamna anului trecut presa a anunţat că MG Tec Industry SRL, o companie înfiinţată în urmă cu numai câteva luni, vrea să construiască o fabrică de produse igienice de 80 de milioane de euro la Dej. Deşi nu are experienţă în domeniu şi acţionarul său majoritar nu pare deloc bogat, firma a obţinut deja un ajutor de stat de 32 de milioane de euro de la Ministerul Finanţelor şi se pare că va finanţa restul investiţiei din credite. Aparent BCR şi CEC Bank (adică tot statul) sunt dispuse să acorde împrumuturile necesare. Implementarea proiectului va demara în prima parte a lui 2019 şi va dura până în 2023. La final, unitatea de producţie ar trebui să fie dotată cu utilaje moderne şi să aibă 360 de angajaţi.

De la bun început trebuie spus că numele noii companii trezeşte semne de întrebare. MG Tec Industry SRL aduce foarte mult cu MG Tec, grupul de firme al cunoscutului om de afaceri dejean Ioan Tecar. Mai mult, MG Tec Industry SRL are sediul pe Strada Văii nr. 2 în Dej, aceeaşi adresă pe care o au şi câteva din companiile lui Tecar (M G Tec Grup SA, Expo Autotec SRL sau Metalicplas Tec SA).

Oficial, însă, nici Tecar şi nici altcineva din familia sa nu apar în MG Tec Industry SRL. Firma care intenţionează să construiască noua fabrică de hârtie igienică a fost înfiinţată pe 11 iunie 2018, avându-l ca unic asociat şi administrator pe Vasile Nicolae Hăşmăşan. La mai puţin de o lună, Hăşmăşan a decis să majoreze capitalul social de 200 de lei la 100.250 de lei şi să primească în societatea comercială alţi câţiva asociaţi. Hăşmăşan  a participat cu cea mai mare sumă (100.000 de lei) la majorarea de capital. Astfel, acţiunile companiei sunt deţinute începând de atunci de el (99.95%) şi de Frasinul SRL, Austroforest International SRL, Campeador SRL, Opentrans SRL şi Opentrans Beton SRL (0,01% fiecare).

 Legături vechi

 Dincolo de numele similar şi de adresa identică, mai există şi alte lucruri care îi apropie pe MG Tec Industry şi pe Ioan Tecar. Cum ar fi obiectul de activitate. Tecar a vândut în două tranzacţii, în 2015 şi 2017, cele două fabrici de hârtie igienică pe care le deţinea sub brandul Pehart Tec (la Dej şi în Petreşti, judeţul Alba) către fondul de investiţii Abris Capital Partners. Mai mult, cea din Dej fusese construită cu sprijinul unui ajutor de stat obţinut de Tecar.

Dar şi mai apropiat pare a fi Ioan Tecar de Vasile Hăşmăşan. Oamenii din Dej spun că Hăşmăşan ar fi fost, la un moment dat, chiar bodyguard-ul acestuia. După care ar fi fost promovat la poziţia de director în firma Expo Autotec SRL, controlată de Tecar (informaţia apare şi în declaraţia de avere din 2016 a lui Hăşmăşan). Un indiciu asupra vechimii şi naturii relaţiilor dintre cei doi vine din Monitorul Oficial. Conform informaţiilor publicate acolo, între 2007 şi 2018, Hăşmăşan a deţinut 100% din Lia Sand SRL, companie domiciliată în Strada Văii nr. 2, Dej. (După cum am văzut mai sus, el mai are acum puţin peste 95% din acţiuni). În aprilie 2013, Termotec SRL, firmă controlată pe atunci de Ioan Tecar, cu 80% din acţiuni, aproba modificarea unui împrumut luat de la BCR. Interesant este că garanţii Termotec în cazul respectivului credit erau Ioan Tecar, soţia sa Irina Tecar, Samus Construcţii SA (firmă aparţinând grupului MG Tec) şi Lia Sand, firma deţinută în totalitate de Vasile Hăşmăşan.

 Semne de întrebare

 Toate informaţiile de mai sus nu pot, desigur, elimina total posibilitatea ca Hăşmăşan să fi decis să pornească pe cont propriu la nivel mare. Singura condiţie ar fi, totuşi, înainte de a lansa un proiect atât de ambiţios, să ai un anumit capital de pornire. Potrivit Registrului Comerţului, Hăşmăşan are 45 de ani şi, în afară de MG Tec Industry, mai este asociat (cu peste 95%) şi administrator în Lia Sand SRL, firmă având aceeaşi adresă ca MG Tec Industry.

Poate de aici vin banii cu care Hăşmăşan a pus bazele noii fabrici de hârtie igienică? Răspuns greşit. La finele lui 2017 (de când datează cele mai noi date financiar disponibile), Lia Sand avea active de 851.000 de lei, datorii de 896.000 de lei şi terminase anul cu venituri modeste, de 220.000 de lei şi un profit de circa 20.000 de lei. În anii anteriori lucrurile au stat şi mai rău: venituri cumulate de 184.000 de lei şi profit cumulat de 29.000 de lei în perioada 2014-2016 şi venituri de circa 4.000 de lei şi pierdere de aproape 28.000 de lei în 2013.

În afară de activitatea din zona de business, Vasile Hăşmăşan este şi consilier local în comuna Câţcău de lângă Dej, ales pe listele PNL. Declaraţia sa de avere din 7 iulie 2016 arată că omul de afaceri deţinea la acea dată, în coproprietate cu Ana Hăşmăşan (soţia sa, potrivit surselor noastre), 800 de metri pătraţi de teren agricol intravilan şi 16.000 de metri pătraţi de teren extravilan în Câţcău, 4.400 de metri pătraţi de teren agricol intravilan în Muncel şi 3.100 de metri pătraţi de teren extravilan în Dej. Hăşmăşan mai avea o casă de 206 metri pătraţi în Câţcău, un apartament de 56 de metri pătraţi în Cluj Napoca şi spaţii comerciale în suprafaţă de 700 de metri pătraţi pe strada Petru Rareş nr. 1 în Dej.

Este posibil ca omul de afaceri să-şi fi vândut sau să-şi fi ipotecat activele imobiliare pentru a face rost de banii necesari investiţiei în fabrica de hârtie igienică? Desigur, însă conform experţilor imobiliari consultaţi valoarea terenurilor şi clădirilor deţinute de el nu depăşeşte în niciun caz un milion de euro.

Cât despre alte surse de venit, în 2016 Hăşmăşan mai deţinea un BMW din 2008, o Lada Niva din 1993, nu avea bani în conturi sau alte obiecte de valoare, ba chiar avea un credit de 48.000 de euro contractat în 2014 şi scadent în 2039. Cât despre salarii, ca director de societate comercială, consilier local, asociat al Lia Sand şi din închirierea spaţiilor comerciale el încasase în anul precedent circa 97.000 de lei, adică undeva la 8.000 de lei pe lună. Asta în timp ce soţia sa primise 126.000 de lei pe an (respectiv undeva la 10.500 de lei pe lună) ca asistent medical (asta în cazul în care datele sunt corecte, pare un salariu cam mare pentru o astfel de poziţie).

 Zvonuri sau realitate?

Una peste alta, informaţiile de mai sus nu reuşesc să explice de unde vin banii şi know-how-ul necesare pentru lansarea proiectului şi, mai ales, care au fost cifrele şi argumentele cu care Hăşmăşan a reuşit să-i convingă pe cei de la Finanţe să acorde un ajutor de stat de zeci de milioane de euro unui start up sau pe oficialii băncilor să-i finanţeze ideea.

Aşa că ne întoarcem de unde am plecat, respectiv la numeroasele legături din trecut şi prezent care sugerează că zvonurile care circulă în Dej şi în sectorul producţiei de hârtie igienică, potrivit cărora în spatele MG Tec Industry s-ar afla, de fapt, Ioan Tecar, ar putea fi adevărate. ”Multă lume vorbeşte în piaţă că MG Tec Industry l-ar avea, de fapt, în spate pe Ioan Tecar şi că Hăşmăşan ar fi doar scos în faţă. De altfel, e greu de spus de unde ar fi putut avea Hăşmăşan banii şi cunoştinţele necesare pentru a pregăti un astfel de proiect, a obţine ajutorul de stat şi acordul de finanţare din partea băncilor”, spune, sub protecţia anonimatului, directorul general al unei fabrici de hârtie igienică.

Şi un ziarist din Dej spune că lumea din oraş discută despre noua fabrică ca fiind a lui Tecar. ”Şi tind să cred că oamenii au dreptate. Tecar este cel care ar avea forţa financiară, dar şi experienţa şi relaţiile necesare pentru a face un plan de afaceri beton şi a-l folosi pentru a obţine ajutor de stat şi credite de la bănci (una dintre ele, CEC Bank, fiind, coincidenţă sau nu, deţinută 100% de stat)”, explică el. Întrebarea care se pune este de ce ar apela Tecar la un astfel de subterfugiu şi nu ar apărea el direct în noua firmă? Răspunsul este simplu: aparent există o clauză de non-concurenţă în contractul de vânzare-cumpărare pe care l-a semnat cu cei de la Abris Capital Partners pentru fabricile de hârtie igienică Pehart Tec.

Pe de altă parte, dacă legal este obligat să nu se implice o anumită perioadă în nicio firmă care ar face concurenţă Pehart Tec, de ce ar fi ales Tecar ca noua companie (MG Tec Industry) să aibă un nume atât de asemănător cu al grupului său de companii, aceeaşi adresă şi ca asociat şi administrator pe omul pe care unii îl văd ca pe mâna sa dreaptă? „Aş zice că e şi un pic de sfidare aici. El e foarte puternic pe plan local, are foarte multe cunoştinţe în comunitatea de afaceri şi în zona administraţiei, aşa că probabil are un pic sentimentul că nimeni nu îl poate atinge”, spune jurnalistul local citat ceva mai sus.

Ioan Tecar, un simplu consultant al echipei de manegement

Referitor la proiectul „Înfiinţare unitate de producţie pentru MG TEC Industry SRL“, co-finanţat în baza schemei de ajotor de stat instituită prin HG 807/2014, cu modificările şi completările ulterioare, MG TEC Industry SRL, prin administratorul Vasile Nicolae Hăşmăşan a făcut următoarele precizări: „Acţionarul unic şi administratorul companiei este domnul Hăşmăşan Vasile Nicolae; domnul Ioan Tecar nu are nicio legatură din punct de vedere legal cu societatea; compania MG TEC Industry SRL are o echipă de management tânără şi dinamică, cu cunoştinţe atât în managementul proiectului, cât şi în domeniul tehnic al acestuia. În urma lansării programului de ajutor de stat din partea Ministerului Finanţelor Publice, au fost accesate aceste fonduri care reprezintăm o oportunitate de dezvoltare locală“. De asemenea, administratorul companiei a precizat că echipa de management, „o echipă tânără“, a simţit nevoia să solicite sprijinul lui Ioan Tecar, care este un pion important în dezvoltarea economică a zonei, „find cunoscut pentru proiectele sale finalizate cu succes“.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite