Ce amenzi pot lua cei care nu au stârpit ambrozia

Ce amenzi pot lua cei care nu au stârpit ambrozia

Ambrozia este una dintre cele mai invazive plante existente pe teritoriul României, fiind extrem de adaptabilă la condiţiile climatice. De asemenea, ea produce reacţii alergice puternice. Cei care nu o stârpesc riscă amenzi uriaşe.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cine trebuie să distrugă buruiana ambrozia?

În conformitate cu prevederile art. 1 alineatelor (1) – (3) din Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia, distrugerea acestei buruieni se face de către toţi proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole, precum şi beneficiarii lucrărilor de construcţii, unde au fost identificate focare de infestare. Aceştia au obligaţia ca după distrugerea buruienii să informeze în scris autorităţile administraţiei publice locale pe raza căruia se află terenul infestat, în vederea verificării aplicării lucrărilor de combatere.

Când trebuie să fie distrusă buruiana?

Buruiana ambrozia trebuie distrusă în perioada cuprinsă între răsărire şi apariţia primelor inflorescenţe, respectiv până la data de 30 iunie a fiecărui an. În cazul reapariţiei focarelor de infestare se recomandă efectuarea repetată a lucrărilor de combatere pe întreaga perioadă a anului, evitându-se astfel apariţia inflorescenţelor.

Cine trebuie să aplice sancţiunile

Potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 62/2018 şi ale art. 4 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 707/2018, verificarea şi constatarea nerespectării obligaţiilor de combatere a buruienii ambrozia, precum şi aplicarea sancţiunilor se face de către o Comisie mixtă constiuită prin ordin al Prefectului. Informarea Comisiei mixte referitoare la situaţia proprietarilor care nu au luat măsurile necesare de combatere se face în timp util de către autorităţile administraţiei publice locale.

De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale vor transmite în prealabil o somaţie către proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole, precum şi beneficiarii lucrărilor de construcţi, pe ale căror suprafeţe au fost depistate focare de infestare, prin care vor lua la cunoştinţă despre obligaţiile ce le revin şi sancţiunile care vor fi aplicabile în cazul nerespectării prevederilor legale.

Sancţiuni

Comisia numită prin ordin al prefectului efectuează două controale pe teren.

Primul control îl efectuează în perioada 1 – 15 iulie a fiecărui an, iar proprietarii care nu au aplicat măsuri de combatere sunt sancţionaţi cu ”Avertisment”.

Cel de-al doilea control este efectuat de către comisie în perioada 16 – 31 iulie a fiecărui an şi vizează proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole, precum şi beneficiarii lucrărilor de construcţii care nu au aplicat lucrările de combatere a buruienii nici după ce au primit sancţiunea de avertisment.

În acest caz, persoanele fizice se sancţionează cu amendă de la 750 lei la 5.000 lei iar persoanele juridice cu amenzi de la 5.000 lei la 20.000 lei.

Atenţie! Persoanele sancţionate cu amenzi în primul an de control de către Comisia mixtă, respectiv în anul 2019, pot fi sancţionate şi în anii următori dacă nu aplică măsurile de combatere a buruienii ambrozia potrivit legii.

Unde poate fi întâlnită

În România, ambrozia este răspândită în aproape toate zonele (cu excepţia zonei dealurilor înalte şi a zonei montane), preferând solurile nisipoase, mai puţin fertile, uşor alcaline.

Creşte spontan pe terenurile lăsate pârloagă, în principal de-a lungul căilor ferate, a drumurilor, pe marginea apelor curgătoare, a lacurilor, pe marginea pădurilor, în apropierea dărâmăturilor, respectiv pe terenurile lipsite de vegetaţie şi prost întreţinute, dar şi în grădini şi parcuri neîngrijite, pe şantierele de construcţii, în zone unde s-a depozitat pământ excavat, în culturile de cereale şi de florea-soarelui, producând pagube semnificative de recoltă.

Când devine periculoasă

Buruiana ambrozia produce mari cantităţi de polen începând de la mijlocul lunii iulie, în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi se încheie spre finalul lunii septembrie. În verile călduroase, polenul este răspândit de vânt la distanţe foarte mari, cu precădere în verile secetoase.

Cum devine o persoană sensibilă

Ambrozia produce o cantitate mare de polen, iar acesta conţine multiple fragmente extrem de alergizante. Este suficientă o concentraţie de polen în aer de sub 30 grăunciori de polen/m3 pentru a induce o reacţie alergică. Persoanele foarte sensibile pot fi afectate chiar de 1-2 grăuncioare polen/m3.

 În mod uzual, alergiile la polen sunt cauzate de expunerea la polenul de ambrozia pe parcursul mai multor ani (3-4 ani), astfel că simptomele de rinită alergică apar la copii cu vârsta de cel puţin 4-5 ani. Sunt cazuri când, vârsta de apariţie a simptomelor a coborât sub 1 an, existând chiar şi copii de 6 luni care prezintă rinită alergică indusă de polenul de ambrozia.

Se evidenţiază astfel gravitatea extremă generată de alergia la ambrozia, care afectează sănătatea unei largi categorii populaţionale, care include şi copii cu vârsta de sub 1 an.

Cum se manifestă alergia la ambrozia?

Sensibilizarea alergică la polenul de ambrozia se manifestă clinic cel mai frecvent ca rinoconjunctivită şi astm, dar pot apărea şi simptome cutanate, inclusiv urticarie şi angioedem, putându-se ajunge la manifestări similare celor din şocul anafilactic.

Simptomele rinoconjunctivitei alergice sunt: strănut, prurit nazal, obstrucţie nazală, secreţii nazale apoase, prurit ocular, congestie oculară, lăcrimare, iar ale astmului episoade de tuse, dificultate în respiraţie sau wheezing.

Simptomele cutanate includ leziuni de urticarie, care sunt papule pruriginoase, şi edem dureros al ţesuturilor profunde, care afectează mai frecvent zonele periorală, periorbitală, limba, zona genitală, şi extremităţile.

Şocul anafilactic este cea mai severă formă de reacţie alergică, cu debut brusc, neaşteptat, şi tablou clinic deseori dramatic, putând duce la deces prin obstrucţia căilor aeriene şi colaps vascular ireversibil. Şocul anafilactic reprezintă o urgenţă medicală.

Este important de menţionat faptul că între creşterea concentraţiei de polen şi apariţia simptomelor există o fereastră de oportunitate de aproximativ 2 săptămâni, în care se poate începe tratamentul simptomatic al alergiei, ceea ce va duce la ameliorarea semnificativă a calităţii vieţii pacienţilor. Astfel cu o investiţie minimă în aparatură pentru monitorizare aerobiologică, putem alerta eficient populaţia cu privire la prezenţa polenului în aer.

Cât de frecventă este alergia la ambrozia?

Se apreciază că, din populaţia activă a României (9.000.000 persoane), un număr de 482.000 persoane sunt alergice la polenul de ambrozia, majoritatea prezentând rinoconjunctivită, afecţiune care în timp evoluează spre astm. Aceste date evidenţiază o prevalenţă crescută a alergiei la ambrozia de 5,35% în populaţia activă din România, ceea ce indică o morbiditate crescută, comparabilă cu cea dată de diabetul zaharat.

Se estimează că populaţia expusă la polenul de ambrozia atinge 6 milioane, majoritatea din vestul ţării, celelalte regiuni fiind mai puţin afectate.

Cum poate fi combătută/distrusă buruiana ambrozia?

În majoritatea cazurilor buruiana este răspândită şi ocupă spaţii/vetre compacte. Ca urmare, cele mai bune rezultate se pot obţine prin cosirea manuală a acestor vetre sau prin folosirea diferitelor echipamente mecanice de tuns iarba, în special pe alineamentele căilor ferate, a drumurilor şi pe marginea parcelelor.

Atunci când buruiana este răspândită în interiorul tarlalelor/solelor agricole, în special în interiorul unor crovuri, stufărişuri, denivelări etc., distrugerea se poate face prin aplicarea unor lucrări de discuit, grăpat sau prin folosirea unor cositori mecanice.

Când buruiana este răspândită pe suprafeţe mai mari se pot aplica erbicide, după caz, începând de primăvara devreme când buruiana are 10 - 15 cm şi poate fi recunoscută cu uşurinţă. În vederea stabilirii tipului de erbicid şi a dozei, proprietarii/deţinătorii/administratorii de terenuri pot apela la specialiştii direcţiilor pentru agricultură judeţene pentru a primi informaţii detaliate sau după caz la specialişti din cadrul primăriilor.

În cazul existenţei unor focare izolate, buruiana poate fi smulsă relativ uşor folosind mănuşi de protecţie pentru evitarea iritaţiilor, distrusă cu sapa sau prin secerare.

Pentru ca lucrările de combatere să fie cât mai eficiente, cositul mecanic sau manual trebuie efectuat cât mai aproape de suprafaţa solului în vederea distrugerii tuturor ramificaţiilor care pornesc din tulpina principală. În caz contrar, se distruge doar tulpina principală iar restul ramificaţiilor se dezvoltă, înfloresc şi produc în continuare polen. Se recomandă cositul repetat de 2 -3 ori pe an.

Lucrările de combatere se repetă în fiecare an până la eradicarea completă a buruienii.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: