Adrian Vasilescu, despre decizia BNR de a majora dobânda cheie: Este o măsură aspră, dar absolut necesară

Adrian Vasilescu, despre decizia BNR de a majora dobânda cheie: Este o măsură aspră, dar absolut necesară

Foto: Facebook Adrian Vasilescu

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a transmis, miercuri, că decizia Consiliului De Administraţie al BNR privind majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75% pe an are în faţă o inflaţie care a crescut peste aşteptări.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Decizia de astăzi a Consiliului de Administraţie al BNR are în faţă o inflaţie care a crescut peste aşteptări. A crescut peste aşteptări la noi şi a crescut peste aşteptări în toată lumea, inclusiv în SUA şi în Zona Euro. (... ) Această inflaţie este globală, are punctul de plecare la sfârşitul lui ianuarie – începutul lui februarie 2021 şi are cumva acelaşi parcurs, chiar dacă sunt cotaţii diferite. Practic creştere continuă, creştere accelerată şi la SUA şi în Zona Euro şi în multe ţări ale lumii, în Cehia, Polonia, Ungaria, creşterile inflaţiei sunt foarte mari şi măsurile lor sunt, de asemenea, ferme, ceva mai aspre decât la noi.
 
Noi ne bazăm si pe faptul că Banca Naţională a plecat în următorul moment: Privind în istorie, în decembrie 2020, România avea în sitemul celor 27 de bănci europene cea mai bună poziţie privind inflaţia. Aşa că în această situaţie, Banca Naţională a României a scăzut dobânda la 1,25%.”, a transmis specialistul pentru „Adevărul”.
 
Potrivit acestuia, niciodată în cei 141 de ani de când este istoria Băncii Naţionale n-a mai fost dobândă de 1,25%. 
 
„Aceasta a fost practic cea mai redusă dobândă din întreaga istorie. Asta a fost la jumătatea lui ianuarie când Banca Naţională, pe baza rezultatelor din decembrie 2020, a acţionat şi a coborât dobânda. La sfârşitul lui ianuarie – începutul lui februarie 2021 au venit semnele inflaţiei pe un singur canal  - produsele energetice. Gazele naturale, electricitatea şi căldura.
 
Acesta a fost canalul pe care a venit inflaţia în SUA, în  Zona Euro, la noi şi în ţările din jur. Sunt multe întrebări de felul: „Dacă sunt aceleaşi cauze, de ce în SUA inflaţia este numai  de 8,6%?”,  „De ce Zona Euro are 8,1%?”. Avem explicaţii. Una o deducem din analize comparative. Zona Euro, mai mult decât SUA, a plecat de la inflaţie foarte mică. Zona Euro a avut deflaţie, mai gravă decât inflaţia. Preţuri în scădere adică. Tot anul 2020 Zona Euro a fost în deflaţie. America a avut, de asemenea, inflaţii foarte mici. Noi am plecat de la 2%, ei de la sub zero. Drumul a fost mai scurt la noi de la 2% către niveluri înalte. În Zona Euro trenul a plecat de la un nivel sub zero. (...) Principalul motiv este haosul care s-a produs la noi în liberalizarea preţurilor la energie. La gaze naturale şi la electricitate. A fost haos la noi. Nu s-au luat măsuri. Populaţia n-a fost pregătită. Companiile nu erau pregătite. În haosul ăsta companiile au şi profitat, şi-au făcut şi profituri mai mari. Asta este realitatea. De asta la noi preţurile au crescut mai mult.”, a explicat Adrian Vasilescu.
 
„Eu aş îndrăzni să punctez şi mai mult şi anume că intervenţiile Băncii Naţionale, care au fost foarte bine gândite şi în dozaj calculat matematic, au redus mult din tendinţa de inflaţie. De asemenea, au venit şi măsurile Guvernului  de plafonare şi compensare. Toate acestea au tăiat din elanul inflaţiei pentru că altfel la noi s-ar fi dus la peste 20% uşor.
 
Măsura de astăzi. Dacă am judeca în termenii pe care îi folosesc Banca Centrală Europeană şi FED-ul, măsura este aspră. Acolo la FED şi BCE se vorbeşte despre o perioadă de trecere de la marea relaxare, care a fost de prin 2012 şi până în inauarie 2021, şi pe urmă uşor, uşor a fost o perioadă de trecere la Marea Înăsprire. Noi am trecut la Marea Înăsprire fără să fi avut Marea Relaxare. Nu putem să spune că dobânda de 1,25 care a fost cea mai mică din istorie. Deci putem să spunem că am trecut de la Relaxarea Temperată la Marea Înăsprire.
 
Pentru că jucăm pe aceeaşi coordonată şi cu BCE şi cu FED-ul şi cu banca Cehiei, a Ungariei, Poloniei. E o lume care se luptă cu aceeaşi inflaţie şi peste tot principalele cauze sunt aceleaşi. Costurile la energie care sunt foarte mari, costurile materiilor prime, la alimente, preţurile la mărfurile importate. Despre Marea Înăsprire discută toate băncile lumii şi o avem şi noi astăzi. 1% este o măsură aspră, dar absolut necesară. ”, a transmis sursa citată.
 

BNR a majorat dobânda cheie

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât miercuri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75% pe an, de la 3,75% pe an, începând cu data de 7 iulie 2022.
 
De asemenea, BNR a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75% pe an, de la 4,75% pe an, şi a crescut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 3,75%, de la 2,75% pe an, tot din 7 iulie 2022. Banca centrală a decis şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
 
Analiştii, care anticipau o majorare cu 75 de puncte de bază a dobânzii cheie de la 3,75% la 4,5%, estimează că BNR va continua această politică, dobânda cheie putând ajunge la finalul lui 2022 la 5,5% sau chiar 6%.
 
BNR majorează dobânda cheie pentru a domoli inflaţia. De fiecare dată când BNR majorează dobânda, băncile o urmează şi cresc dobânzile atât la credite, cât şi la depozite, pentru a opri consumul pe credit şi a stimula economisirea. Băncile comerciale sunt aşteptate să majoreze şi ele dobânzile, în linie cu BNR.
 
În România, rata inflaţiei a trecut în martie de pragul de 10%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). România nu a mai avut de 18 ani, adică din anul 2004, o inflaţie cu două cifre.
 
În mai, rata anuală a inflaţiei a urcat la 14,5%, de la 13,8% în luna aprilie, conform datelor INS. Cele mai mari scumpiri au avut loc la gaze, de 86%, cartofi, de 50%, şi ulei, de 44%.
 
În şedinţa din 10 mai 2022, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75% pe an, de la 3% pe an, începând cu data de 11 mai 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an, de la 4% pe an, şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75% pe an, de la 2%. Totodată, în aprilie, Banca Naţională a majorat rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an, de la 2,50 % pe an.
 
Şi indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat miercuri la 6,63% pe an, de la 6,60% pe an cât era marţi, un nivel mai mare fiind înregistrat în data de 29 octombrie 2010, respectiv 6,64%. De asemenea, indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,76% pe an, de la 6,72% pe an.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările